Noapte alba

Din seria "un singur copil, mai multe surprize", va prezint capitolul "Surpriza de la aproape miezul noptii".
Ieri Andreea a scapat de febra. Slava-Domnului nu am ajuns la antibiotice. Asa ca am culcat relaxati copilul, mancat si spalat, pe la ora 8 juma. Se matzaia a somn. Liniste. Ne uitam la un film. La ora 23 si un pic hai sa inchidem si noi ochii ca parca ne e cam a somn. Ma duc sa deschid usa la pice, moment in care pe strada trece o bomba de motocicleta careia probabil tocmai ii explodau simultan motorul si cele doua roti. Copchilul se trezeste si, banuiesc eu, ma vede. Sau nu. Cert e ca a inceput sa urle. Ma opresc la usa asteptand linistita sa isi recupereze de prin pat suzeta si sa adoarma la loc. Doar asa face de cateva luni. Ei bine nu. Copilul era complet trez, agat de grilaj, in picioare si plangea de ii sarea camasa (body-ul :d). O iau in brate, motaie, o pun la loc. Urlete. Repetam de cateva ori. Nimic.
Ma gandesc ca poate s-a speriat. Sau o doare burta. Se auzeau niste pacaneli dar nu mi-era clar daca de la ea sau de la mine. Sau poate a visat urat....
Aprind lumina sa ne jucam un pic, sa oboseasca. Se intinde pe jos si plange. Se freaca la ochi. Ok, deci somn exista. O pun in pat, urlete.
In final, o iau la noi in pat. In premiera. Noi picati de somn. Ea pornita pe povestit. Si hi hi hi, ha ha ha, uuu, aaa...povesti. Dupa vreo ora adoarme. O iau usor si o duc la ea in pat. Liniste.
Adorm, nush cat, aud iar urlete dinspre camera vecina. Nu e bine. Ma duc, Andreea in picioare. Ok, reluam. O iau in pat la noi si ne chinuim pana spre dimineata, ba adormiti, ba treziti, ba motaind. Una peste alta nu cred ca am dormit legat 3-4 ore. Nici ea.
La 6, s-a trezit de tot si a reluat povestile neterminate de azi-noapte.
La 6 juma am cedat amandoi si ne-am dus la cafea, iar matza la laptic.
Acu doarme, la ea in pat. E ora 9. Eu sunt tot cu nasul in cafea. Cred ca o sa-mi pastrez pozitia asta toata ziua.

Ce cauta copii de 3 ani la ateliere pentru +6?

Am descoperit in weekend un loc foarte misto, de care stiam, dar nu prea multe, si unde am de gand sa revin. E vorba de Muzeul COlectiilor ...