Fetze la 1 an si-o luna

De la o vreme m-am lenevit cu pozele. Nu am mai imortalizat matza si am ratat o gramada de mutrite. Noroc ca mai vine lumea in parc cu aparatul foto si o mai pozeaza si pe Andreea...
Iata "Monstrul"(cum o alintam noi uneori:D) la 1 an si o luna fara 2 zile:

Despre matza si doar despre ea

Pentru ca in ultima vreme mi-am cam bagat coada prin blogul matzei si, in loc sa o las pe ea sa fie pe primul plan , m-am sucit si m-am invartit pana cand tot ideile mele au aparut pe aici, simt nevoia sa ii dedic un post doar ei:d.
Asa ca sa va mai povestesc ce noutati avem.
In primul rand, se pare ca suntem intr-o minunata etapa mancacioasa care a venit exact la momentul potrivit pentru ca mama disperata sa nu o ia razna. Dupa 2-3 saptamani in care ciugulea cam 2-3 lingurite la o masa si apoi gata, domnisoara pare sa nu se mai sature de mancare. In primele zile am crezut ca e un accident, dar vad ca isi pastreaza bunul obicei si papa. Asa ca mesele au devenit o placere si mai ales un experiment pentru amandoua. Pentru ca a inceput sa vrea sa manance si singura, ne jucam un pic cu furculita de plastic pe care se chinuie sa o bage in gura. O mai ajut eu, mai da pe jos, dar pana la urma tot mananca ceva. In rest se foloseste de manute si cand vad ca a inceput sa se cam plictiseasca ii bag eu bucatele in gura. Normal, nu a renuntat la Jungle Book ) pe laptop...dar asta e:d (o sa am cosmaruri cu ursul Baloo si cu elefantul Hathi).
Meniul contine carne la cuptor, somon afumat, branza de vaci din comert, rosii, banane, pufarine pentru copii, biscuiti, iaurt, legume pasate ( doar cu zeama de lamaie :D), masline, fructe la borcan, felii de mere si astazi am incercat zacusca si a fost un mare succes, desi era putin picanta.
Nu sunt multe alimente, mai ales la legume stam cam prost, dar sunt multumita.
Nu baga in ea cantitati mari, adica am vazut in parc bebelusi mai mici decat ea care mancau muuult mai mult, dar imi pare bine ca se descurca singura si ca accepta sa ii dau si eu.

Somnul a ramas la fel, adica juma de ora pe la 11 dimineata, cam 2 ore la pranz si noaptea de la 9 jumatate pana pe la 7 jumatate.

In parc a descoperit nisipul si in curand o sa amenajez o groapa pe balcon avand in vedere ca in fiecare zi vine acasa cu ghetutele si ciorapii plini. Ii place sa se dea in leagane tare tare, asa ca daca o dai incet protesteaza. Unele mamici mi-au explicat ca nu-i face bine la cap, dar am dezvoltat o abilitate deosebita de a ignora ideile stupide. Nu o dau in leagan juma de ora, ci cateva minute, asa ca nu cred ca materia ei cenusie va migra undeva din cauza balansului. Din ce am vazut nu-i e frica pe topogan, dar se da de 2-3 ori si se muta la altceva. Si, mica ciudatica, nu vrea pe topogane de bebelusi, ci pe d-alea mari, cu tub. Presupun ca la 10 ani o sa vrea sa faca bungee jumping, iar la 18 ani parasutism, dar, Slava Domnului, mai e pana atunci.

Tot astazi, in premiera, i-am dat suc Teddy cu paiul. Nu stiam cum sa o invat sa bea cu paiul si o mamica mi-a dat ideea asta. Ei bine, da. Dupa ce i-am apasat de cateva ori pe cutie si a vazut ca prin pai iese ceva bun...a inceput sa suga si ea. Foarte funny! Era asa incantata de parca descoperise o mare minune:)
In rest, e foarte haioasa, rade, se ascunde, face tot felul de fetze caraghioase, "vorbeste" in continuu, ne ia in brate, ne gadila pe spate, se cuibareste intre noi seara pe canapea, se joaca cu ratele la baie, vrea jucariile celorlalti copii, niciodata ale ei, fugareste cainii si striga la ei ham-ham, a invatat sa zica hatz (Mari e de vina:d) si zice atz-atz cand o apuca, da pupici, face cu mana pa si se tavaleste pe jos cand se supara.

Ganduri suparacioase

Am ezitat foarte mult in a scrie acest post. Nici acum nu sunt convinsa ca ar fi trebuit sa o fac...Dar, in ultima vreme am citit pe atat de multe bloguri povesti despre alaptat si am remarcat atata inversunare si comentarii rautacioase la adresa mamicilor care au folosit lapte praf incat am simtit nevoia sa spun si punctul meu de vedere.
Alaptatul mi se pare ceva natural. Daca ai lapte, ar trebui sa il dai copilului tau. Daca nu, gasesti alte solutii. Nu vad de ce atata incrancenare si patos in acest subiect. De multe ori acest lucru absolut normal este transformat intr-o virtute, un atribut fara de care nu esti chiar mama. Esti un ceva, un substitut, dar nu chiar mama.
Eu nu am avut lapte, dar asta nu inseamna ca Andreea nu este un copil iubit si crescut cum am stiut noi mai bine, mai cald, mai natural.
Laptele praf nu este idealul, dar nu este nici ceva diabolic care stirbeste din calitatea ta de parinte sau din sanatatea celui mic. Copiii crescuti cu lapte praf nu sunt nici mai slabi, nici mai bolnavi si nici mai urati decat cei crescuti cu lapte de mama. Sunt absolut la fel. Iar calitatea de mama nu se evalueaza in kilogramele de lapte pe care le-a supt bebelusul, ci in multe alte lucruri mai mici sau mai mari.
De asemenea, ma irita tot mai mult mamicile care transforma copilul in unicul motiv de a trai. Cresterea unui bebe si apoi a unui copil, mai mic sau mai mare, nu inseamna sa renunti complet la ceea ce esti tu ca femeie, la ceea ce iti place sau la ceea ce iti doresti sa faci. Poti sa fii si mama si femeie in acelasi timp. Poti sa ai propriile dorinte si vise, propiile mici placeri si in acelasi timp sa visezi impreuna cu bebele tau si sa il faci fericit.
E adevarat ca viata in trei presupune sa renunti la multe din lucrurile pe care le faceam in doi. La multe calatorii, la nopti pierdute prin oras, la plecari inopinate si intalniri prelungite cu prietenii la terase. Acum ai un program fix si nevoile micului om sunt pe primul plan. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa sacrifici tot, sa renunti la tot crezand ca doar asa poti fi mama. Cresterea unui copil nu este un sacrificiu personal asumat cu incrancenare, ci o bucurie pe care o poti imparti cu cei dragi. Nu este o saracire a ta, ci o imbogatire. Nu inseamna sa renunti la tine, ci sa adaugi darul de a fi mamica la ceea ce esti deja tu ca om.
Uf, nu cred ca am fost prea coerenta...Prea multe ganduri invalmasite. Cred ca mi se trage de la o scena de ieri din parc. Am vazut cei mai obezi bebelusi pe care i-am vazut vreodata. Doua bile de grasime care nu se puteau misca de pe loc si stateau apatice pe un covoras desi unul avea 7 luni si celalalt 9. M-a deranjat asa de mult imaginea incat mamicile respective mi-au devenit brusc antipatice...si apoi iata ce a iesit:d.

Gusturi scumpe

De cateva luni tot caut solutii sa hranesc matza cu peste. Dar dansa e o matza mai speciala. Nu se atinge de peste. Roade pulpele de pui, mananca pufarine la greu si infuleca banane. Dar peste nu am reusit sa o pacalesc nicicum sa manance.
Am cautat retete peste retete, mi-am pus la contribuite bruma de talente culinare, am scos de la naftalina tigai, tavite, boluri si alte ustensile ca sa pregatesc o bunatate de peste. Ton, salau, pangasius, pastrav...nimic. Daca ii pun bucatele pe masuta nu se atinge de ele, daca ii indes una in gura o scuipa, iar daca ii dau pasat aproape ca vomita.
Asa ca am lasat balta pestele.
Pana azi. Dimineata sotul personal mi-a pregatit un sandvis cu somon dupa o reteta a lu Jamie. Da, el, Jamie Oliver:d. Pentru ca matza era pe scaunelul ei, am zis sa ne prostim si sa-i dau o bucatica. Cum sa va explic? Ar trebui o poza...A infulecat-o de parca era nemancata de o saptamana. Apoi alta si alta, in fine, a mancat o felie de somon d-ala feliat subtire.
Ar mai fi mancat, dar am zis sa nu exageram, ca e destul de gras si poate i se face rau.
So, matza mananca peste. Dar doar somon. Si nu oricum, ci afumat si feliat. Scump nenicule, scump...

Boticul verde

Dap. Cam asa se joaca picea cu cuburile care ar trebui sa fie folosite pentru constructii marete:d.

Gandacu din burtica

Picea are enterocolita. Una destul de usoara dupa cat vad eu pentru ca dupa 2 zile de nemancat si marait si-a revenit brusc si e ok. Mai linistita decat e ea de obicei, dar mananca si doarme normal. Am inceput sa-i dau antibiotic aseara dupa ce am fost la dr. si am vazut rezultatele la analize.
Eu ma mir ca a ajuns pana la 1 an fara asa bucurie. La cate jucarii straine baga ea in gura, cat nisip mananca zilnic si cate leagane linge prin parc....Mare mirare.
Dar, mult mai tare decat burtica, ne supara vremea. Asta chiar ne enerveaza rau rau pe amandoua. E luna maaai, se presupune ca ar fi vara, cald, soare, pasarele si fluturasi. In schimb, ploaie, frig si nori. Urat urat! Si cand ma gandesc ca acusica trece si iunie si iulie, repede si august si revenim la multele luni cu ploaie, frig si zapada ma apuca o amareala de imi vine sa dau iama in borcanul de miere. Si n-am.

Sa ne jucam...

Am primit o leapsa. Prima :d. Sunt tare incantata, mai ales ca e asa draguta. Pentru ca sunt incepatoare in asemenea experiente, sper sa nu ma incurc. O iau deci metodic:)
In primul rand, multumesc Zu pentru ca te-ai gandit la noi.
Apoi, insir cele 10 lucruri care imi plac: diminetile cu soare, o cana de ceai cand mi-e frig, primii pasi intr-un loc nou, scoicile, sa-mi bag picioarele in mare (la propriu, nu la figurat:d), o cafea cu fetele, librariile, sa ascult un cantec potrivit momentului, dansul, zambilele.
Nu m-am legat de lucruri care o implica pe matza pentru depasesc nivelul clasic de "placere" si se incadreaza in ceva mult mai puternic si mai personal.
Da, stiu, nu sunt chiar 12 cum prevedea leapsa, dar m-am oprit la blogurile pe care mi-am facut si eu simtita prezenta macar o data sau ai caror stapani au bagat vreo vorba pe la noi prin "minuni". Sunt multe altele pe care le citesc, dar nu mi se pare corect sa lovesc oamenii cu leapsa cand nici nu au auzit in prealabil de mine:d

Scaunul buclucas si pupicul dulce dulce

E vorba de scaun la ..figurat. In fine, ca sa fie clar, m-am stricat la burtica. Rau de tot. Nu doar eu, ci si bunicii. Ba chiar si tati a fost putin nefericit.
Asa ca sunt la regim. Adica nu mananc nimic, decat putin laptic fara lactoza si apa. Ciugulesc din cand in cand niste biscuiti sau bucatele de pui. Dar doar ciugulesc. Prefer sa nu mananc nimic.
Toata familia face analize si speculatii. De la ce? Cum? De ce? Fiecare a mancat altceva si singurul numitor comun ar fi niste rosii, dar nush ce sa zic. Eu am mai papat rosii, fara efecte nedorite.
Mai nou, bunicu ma acuza ca eu sunt de vina. Ca oi fi luat vreun gandac in parc si l-am dat la toti. Blasfemie! Eu nu mananc gandaci, ok? Si nici nu-i iau de pe jos.
Asa ca sunt putin suparata si somnoroasa si stau mai mult la mami in brate decat de obicei. Vineri mergem la doamna doctor. Trebuia sa fac si un vaccin cica, dar eu cred ca o sa-l amane. Uraaa!! Tot iese ceva bun din asta:d.
Muaaah

Dovada

Ya ya, stiam deja:d. Toaata lumea zice ca picea seamana cu taica-su. Acum avem si dovada stiintifica.

Mic update

Sa va povestesc ce mai face matza. Bineinteles in afara de fitele ei obisnuite:D.
A devenit foarte pupacioasa si ii place sa te ia in brate, sa se cuibareasca si sa se matzaie.
A invatat sa bage cuburile in cutie, dupa ce luni de zile doar le scoatea si le arunca cat colo.
A inceput sa se ridice din cand in cand singura in picioare, fara sa se agate de diverse mobile, picioare, scaune sau alti stalpi.
Nu a invatat cuvinte noi, tot la nivelul de tata, ai, mama si papa suntem. La un moment dat invatase sa spuna ap, la apa, dar se pare ca a uitat. Recunoaste in schimb cuvintele pentru ca daca ii spui sa aduca apa sau lapticul se duce la biberoanele care trebuie.
Nu mai vrea piureuri la masa de pranz, asa ca ii pun pe tavita bucatele de pui, rosii si branza, pe care le ciuguleste. Nu mi-e clar cat mananca efectiv, pentru ca mie mi se pare ca ea cateva bucatele si apoi se joaca cu restul. Asa ca incerc sa o mai pacalescu cu un iaurt sau niste fructe. Mi-e ciuda ca nu mananca legume deloc, in afara de rosii nu vrea sa vada nimic.
Dimineata mananca lapte, branza, masline si cascaval, tot in cantitati care mie imi par minuscule.
Dar am decis sa nu ma mai enervez la mesele ei si sa o las sa pape cat vrea. Deocamdata a ramas tot la 9 kile, desi parerea mea e ca de cand cu refuzul piureului mananca mai putin decat inainte.
Nush...sunt inca incepatoare in materie de mancare pentru copii de 1 an si nu imi dau seama ce cantitate ar fi suficienta.
O sa incerc sa ii mai dau spanac cu mamaliga si peste...

Mami si tati s-au intors

De dimineata, dupa ce luasem micul dejun si conduceam o vecina la scara blocului, a aparut in fata mea o tanti. Bunica cica uite-o pe mami! Mami? Hm..ciudat. Eram cam confuza. Apoi, la lift, a aparut si unul pe care bunicul l-a numit "tati". Si mai ciudat.
I-am studiat un pic, dar apoi m-am dus la bunica. Inca nu sunt lamurita cine sunt oamenii astia. Asa ca m-am culcat un pic.
Daca vreti sa ii vedeti, si poate imi explicati si mie unde au fost atatea zile, uite aici poze.

Pregatiri vesele

Nu stiu de ce e mami ofticata, ceva legat de bani. Ieri in parc toate mamicile discutau despre asta si mai scapau si cate un cuvant d-ala de care tati zice sa ma fac ca nu am auzit...
Eu in schimb sunt tare vesela. Am primit un costumas de baie, am si colac de bebe, si piscina...Gata, m-am pregatit de vacanta. Mai e un pic:).
P.S: Dupa cum vedeti mami era setata pe stirile de la tv...

Nici o zi fara o veste buna

Consiliul economic al premierului Emil Boc Andreea Paul-Vass a confirmat informaţia transmisă luni de MEDIAFAX privind reducerea indemnizaţiei pentru creşterea copilului de la 1 iunie, precizând că în perioada imediat următoare va fi decis nivelul diminuării sau dacă va fi impusă o sumă fixă."Indemnizaţia va scădea, dar nu s-a stabilit încă dacă va fi o sumă fixă sau care va fi procentul nou. Este nevoie de o analiză de impact", a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, Andreea Paul-Vass. (sursa: Mediafax)

Poate ar trebui sa ramanem la Barcelona?:(

Update: E de ieri, dar imi place...
"37% din cheltuielile bugetului de stat sunt cheltuieli sociale, în care intră - dau toate năzbâtiile din program care s-au inventat în perioada de veselie parlamentară - pamperşi pentru copii şi toate năzbâtiile care au făcut din bugetul României un buget de asistenţă. Pot să spun cu oarecare demnitate că dacă vrei să faci un copil trebuie să ştii ce e aia, trebuie să-i poţi cumpăra pamperşi. Vreau să înţelegem că am mers prea departe. Nicio ţară nu-şi poate permite să cumpere pamperşi cum îşi permite România", a spus Băsescu. (sursa:Antena 3)

Scrisoare deschisa catre Vulcan

Draga Vulcanule,
Te rog mult mult sa te linistesti un pic. Sa iti iei si tu liber cateva zile. Vreo 10. Stai la soare, relaxeaza-te, bucura-te de primavara. Nu te mai enerva, nu mai scuipa in jur si nu mai fii rautacios cu toata lumea.
In schimb, promit sa te vorbesc mereu de bine, sa te laud ca esti simpatic si ca ai un nume minunat.

PS: Dragi europeni, va rog sa ma ajutati. Joi trebuie sa plec la Barcelona. Trebuie. Asa ca va solicit un efort colectiv care sa imi asigure deplasarea lina, pe caile aerului, spre Spania. Va rog sa va indreptati toti cu fata spre nord si sa suflati cu putere in sus. In acest fel, norul de cenusa se va indrepta incet spre Polul Nord, o zona unde nu ma intereseaza ce face.

Multumesc anticipat, atat Vulcanului, cat si intregii populatii a continentului pe care intamplator locuiesc.
Drum bun

La coada la pasapoarte

Astazi am carat picea la pasapoarte. Sa intre si ea in randul lumii si sa aiba permisul ei de calatorii externe. Ne-am trezit vioi, am papat si am pornit optimisti. Era ora 9 jumatate si ma gandeam ca pe la 10 si un pic sunt deja in parc.
In curtea sediului din Romana se zareau vreo 2-3 pitici, dar nimic dramatic. Pana cand am gasit coada la care trebuia sa ne asezam. Vreo 15 parinti, cu pitici aferenti, mai mici, mai mari, inghesuiti intr-o camera de 4 pe 4, fara geam, fara aer, intr-o caldura de iti venea sa lesini.
Prima ora a fost relativ calma, cu iesiri dese prin curte, fataiala de la mami la tati in brate, zambete catre oamenii din jur. Eu calculam disperata cum pentru fiecare copil se sta cam 15 minute, iar coada inainta cam cu 1 pas pe juma de ora.
La un moment dat, un domn in uniforma ne-a informat politicos ca 5 minute e pauza, ca s-a restartat serverul. Numar iar copiii din fata noastra, ma uit la fata Andreei si citesc primele semne de somn, nervi si plictiseala asa ca scot arma secreta: covrigul.
Matza mai rezista inca juma de ora prin curte, rontaind alternativ la covrig si la badge-ul lu' tati.
Ultima jumatate de ora a fost de cosmar, cu plansete, maraieli, asezat pe jos, vrut in brate, apoi jos, iar sus, scos afara, vreau inauntru...In fine, toata panoplia de manifestari ale unui bebe somnoros si plictisit.
Eu deja ma gandeam cu groaza la poza. Trecusem de faza la care imi faceam griji pentru coafura si bluzita murdarita de covrig si cautam solutii pentru cazul in care copilul va plange isteric in fata aparatului.
In final, ajungem si la acest moment. O iau in brate, plange. O mut la ta-su in brate si se calmeaza un pic. Dan ii propune politistului sa ii faca repede poza cat sta linistita. "Nu se poate. Trebuie urmat regulamentul. Intai bagam datele". Normal ca in secunda doi, Andreea incepe sa planga. Scot ultima arma din dotare, pachetul de Orbit.
Incepe sa il zdrangane si sa il roada. Liniste. Repede poza. Fata ei spune tot:D. Repede afara.
Dupa un drum relativ calm cu 381, ajung in sfarsit in parc. E ora 12.00, cand trebuia sa incepem sa ne pregatim de masa. In 2 minute, Andreea adoarme, cu capul cazut intr-o parte si covrigul strans bine in manuta.
Poza o sa arate cam asa:Hei, sa fim veseli, pe 21 cica ne da pasaportul. Si pe 15 iunie, daca toate merg bine, plecam la bulgari sa ne facem cura de mare pe 2010.
Dilema mea e urmatoarea. De ce trebuie sa ne inghesuim ca niste vite la un singur sediu? De ce nu se pot face pasapoarte pentru astia mici la orice sectie de politie?? Si, daca nu se poate, daca trebuie un singur sediu, de ce nu se gaseste o solutia ca sa mearga mai repede?

Al doilea party

Bineinteles ca picea nu s-a multumit cu un singur party, ci a pretins doua. Unul cu mame, tati si alti oameni mari, iar celalalt cu prietenele ei. Noi ne-am executat si ieri am petrecut din nou. Nu ca nu ne-ar fi placut:dSi pentru ca piticele au refuzat tortul din motive nebanuite, alegand covrigi sau cascaval, noi, cei mari, ne-am sacrificat si l-am papat.

My party

Ieri am petrecut in familie. Cu mami, tati, bunicii, nasii, matusa Cristina si Dragos si tanti Mari. Sa va spun concluzia. Dupa aia va las sa va uitati la poze.
Cand nu stii exact ce obiceiuri sa alegi, pune-le in practica pe toate. Adica nu alege intre turta si motz daca le poti avea pe amandoua:d
Daca stii din experientele trecute ca mami si tati nu-ti vor da tort, ci doar ti-l flutura pe la nas, ai grija si baga rapid degetele in el si apoi la fel de rapid in gura.
Daca tocmai de ziua ta ai o ditamai vanataia in frunte, pretinde ca ai facut-o special, ca sa completeze tinuta.
Cand lumea incepe sa vorbeasca prea mult, prea tare si prea dezorganizat, tu fii si mai si si tipa ca sa le explici ca  e nevoie de ordine si ca trebuie sa te asculte si pe tine.
Daca mami insista sa iti dea gustarea de cereale cand lumea se distreaza in cealalta camera, ia 2-3 lingurite si refuza restul. Sigur vei primi mai tarziu niste bunatati. Eu am primit cascaval de exemplu.
Si, draga Mariuca, am descoperit care e treaba cu lumanarica aia de pe tort. Stii tu, aia de tot te bateau la cap ai tai sa o stingi. Ei bine, trebuie sa pui mana pe flacara. Se stinge imediat.
Pupici

Pozeeeee

1 an!

Astazi implinesc 1 an si desi, mi se cam infunda nasul, ma simt foarte bine si sunt foarte incatata! Mai ales ca presimt eu ca o sa apara in curand si niste cadouri:d. Dimineata tati a ascuns in frigider o cutie mare in care eu banuiesc ca sta tortul. Stiu de la Mariuca de el si de data asta o sa fiu alerta, sa nu-l mai ratez.
Ce fac eu la 1 an?
Pai, merg. In doua sau patru picioare.
Spun tata, papa si cand sunt foarte suparata spun si mama. In rest povestesc intruna tot felul de lucruri interesante, dar cei din jur nu par sa inteleaga.
Arat cu degetul. Recunosc lapticul si ii fac gadi-gadi lui tati si mami.
Arunc cu maaare placere tot felul de obiecte pe jos. Normal ca nu le iau dupa aia. Am vazut ca de multe ori se baga mami pe sub masa si le scoate. Nush de ce.
Mananc singura biscuiti, branza, rosii, piersici, covrigi si paine, uneori bucatele de carne, banana si branza topita. In rest mananc cu placere mamaliga cu branza si cerealele si cu mai putina placere piureul de legume cu carnita si fructele cu branza. La laptic depinde de cat imi e de foame, dar nu depasesc 230.
Aaa, am uitat sa va spun ca am cam 9 kile si circa 76-77 de cm, nu se stie exact.
Imi place sa ma dau in leagan tare tare, sa scormonesc in nisip, sa ma joc cu jucariile celorlalti copii si sa le bag degetelele in gura sau in nas.
Nu-mi place sa imi fie luate jucariile din mana sau sa merg intr-o directie pe care nu am aprobat-o si eu.
Imi place sa stau in iarba si sa rup flori. Imi plac "ham-hamii" si fantanile.
Imi place pizza:d si sticla de bere a lu tati. Sau a lu mami....de fapt imi plac sticlele de bere.
Uneori nu-mi plac anumite lucruri sau obiecte sau evenimente sau, ma rog, nu-mi place ceva indescriptibil si plang. Sau tip. Sau ma asez in fund si bocesc.
Dar de cele mai multe ori sunt draguta si rad si ma duc la oamenii zambareti. Sau ma cuibaresc la mami in brate. Sau la tati. Si le dau pupici. Sau le musc nasul.
In general e frumos la 1 an. Interesant. Destul de obositor. As vrea sa fac o gramada de lucruri si nu stiu cum si in ce ordine si uneori ma cam supar si marai, alteori ma bucur si rad. Abia astept sa vad ce mai urmeaza ca pana acum a fost destul de amuzant sa fiu in pielea mea.

Ce cauta copiii de 3 ani la ateliere pentru +6?

Am descoperit in weekend un loc foarte misto, de care stiam, dar nu prea multe, si unde am de gand sa revin. E vorba de Muzeul COlectiilor ...