Poverino, poverino si alte povesti cu talc

Later edit (adica dupa o zi, dar mi-e lene sa ma gandesc la alt titlu:d):
Cum am descoperit noi noaptea polara sau asa ceva. In prima zi in Amsterdam, ne-am intalnit cu un fost coleg de-al lui Dan. Pe la 7 si un pic ne-am infipt la o terasa sa mancam si sa bem. Afara soare. Omu ne povesteste cum e cu Olanda, cu noul job, in fine, chestii. Noi mancam, bem, mai apucam sa scoatem si vreo 2 vorbe. La un moment dat imi dau seama ca mi-e cam somn si un pic frig. Dupa inca juma de ora baietii se indura de mine si plecam. Afara soare. Ma gandesc ca o fi undeva pe la 9 si sa mergem incet spre patut ca eram trezi de la 4 dimineata. Cand ma uit la ceas, 10 si. Haaa???? Ma mai uit o data? La fel. Ma uit la cer, senin, soare undeva spre apus. WTF? Apoi omu ne lamureste ca asa e mai la nord, apune soarele mai tarzior, pe la 10 juma.
In urmatoarele zile ne-am lamurit. Se facea noapte pe la 11 spre 12 si incepea sa se lumineze pe undeva pe la 4 dimineata. Noroc ca aveam jaluzele negre la camera.

Sa va povestesc o faza haioasa din Olanda. Si una din Bruxelles.
Intr-una din zile ne-am dus cu autobuzul pana la un fel de Muzeul Satului unde erau mori de vant. La intoarcere ne-am lipit de 2 italieni care nu stiau boaba de engleza. Eu o mai rup pe italiana la nevoie asa ca i-am ajutat cu niste indicatii.
Anyway, am povestit de una de alta si la un moment dat le-am zis ca avem un bebe de 1 an acasa. Femeia, sa lesine. A cascat ochii cat cepele si se uita ba la mine, ba la Dan, gandindu-se probabil ca eram o minora sedusa de capcaun, care nici el nu parea prea avansat in varsta:d. Apoi incepe "noo, nooo, nooooo", eu "siii, siii". In fine, dupa cateva secunde de stupoare muta, doamna incepe, uitandu-se miloasa la Dan, "poverinooo, poverinooo!" (no comment)

In ultima zi de peregrinari straineze, ne plimbam plictisiti printr-un parc din Bruxelles (groaznic oras by the way...). La un moment dat apare in zare un grup de piciulici de 5-6 ani, imbracati toti in rosu cu uniforme de cercetasi. Cand ajung langa noi, vreo 4 pustoaice se agata de Dan si incep sa il intrebe in cor "Monsieur, vous etes le voleur?" (Dumneavostra sunteti hotul?). Dupa cateva repetari tot mai istericoase, Dan le-a retezat rapid ca "english, no french", moment in care ne-au lasat in pace gandindu-se probabil ca suntem complet neamuzanti si isi pierd timpul cu noi. Acu', sincer, noi nu aratam a hoti asa ca ma gandesc ca era un fel de misiune, un joc ceva..habar n-am.

Amsterdam

Ati avut vreodata sentimentul ca toate planetele s-au aliniat perfect, ca vremea este exact cum ar trebui sa fie, nici prea cald, nici prea frig, si ca nu ati vrea sa fiti niciunde altundeva? Asa au fost pentru mine cele 4 zile la Amsterdam.
Ne-a placut atat de mult incat ne-am muta acolo. Oamenii veseli si relaxati, casele ca din turta dulce, zecile de canale si poduri, barcile cu flori atarnate peste tot si perne de puf aruncate pe punte pentru o dupa-amiaza la cafea sau o seara cu prieteni si multe alte detalii fascinante te fac sa realizezi ca asa ar trebui sa fie si acasa.
Amsterdamul e un oras extrem de relaxat, de cald, de vesel, oamenii stiu ca trebuie sa munceasca dar si sa se distreze si o fac cu naturalete, fara excese. Nu am vazut betivi, desi la orice ora vedeai pe cineva cu un pahar de vin sau bere in fata intr-una din zecile de barci care se fataiau de colo colo. Sau la terasele asezate chiar pe malul canalelor. Sau in balcoane:d. Nu am vazut manelisti, pitzi sau alte aratari umane care te obosesc pe la noi. Chiar si zecile de englezi adunati pe langa pub-urile din Red Light District se distrau fara sa deranjeze.
Mi-a placut ca puteai sa bei un vin pe marginea unui pod, fara sa pari un betiv de doi lei. Ca te poti aseza pe iarba in parc sa mananci sau sa faci plaja. Sau sa citesti. Ca peste tot era plin de mamici si tatici care isi carau copii in cosulete pe bicicleta. Ca era foarte curat, desi plin de turisti...
In fine, mi-a placut mult mult si imi pare rau ca la noi nu va fi niciodata asa.
POZEEE

PS: ca sa nu credeti ca am uitat de tot de copil:d...Andreea e bine. S-a distrat cu bunicii, a papat si a dormit. Raceala a cam trecut, mai curg mucisori cand plange. Si plange suficient:d. Ca nu ajunge la sertarul de sus, ca nu ii dau cutitul, ca nu o urc pe masa, ca nu se paote urca singura in pat, ca alta fetita a impins-o de langa tricicleta altei fetite:p, ca vrea suzeta, ca nu mai vrea in carucior, ca nu mai vrea in scaunul de masa, ca vrea sa strice usa de la balcon si eu nu o las, ca vrea sa linga sticla de vanish si eu i-o iau...etc, etc...scenariul e cam acelasi mereu. Pus in fund si urlat cu lacrimi si bale. Asa ca micul monstru e bine, creste si fitzele/dorintele/frustrarile odata cu ea.

Muci marini

Ma miram eu sa fim toti trei sanatosi simultan dupa un sejur la mare:d. Matza are muci. Multisori, marini:d, curgatori si stranutati cu darnicie in toate directiile. Partea buna e ca nu are febra, doar o cantitate suficienta de maraieli, scartaieli si treziri bruste cu plans. Dimineata a dat trezirea la 6, dar eu ma bucur ca a dormit azi-noapte si nu ne-am petrecut orele de somn impreuna.
Acu, problema e ca noi maine dimineata decolam. Fara matza. Matza va incanta noptile si zilele bunicilor. Presupun (sper) ca pana duminica trec si mucisorii asa ca ne putem intoarce linistiti acasa:d.
Si daca erati curiosi unde pleaca cei doi parinti depravati care lasa copilul bolnav acasa ca sa se distreze singuri....

E clar?

Din nou acasa

Ne-am intors. Sanatosi si voiosi (cel putin asa parem:d) si putin bronzati. Drumul a durat cam 5 ore, dar am reusit sa-l facem fara oprire pentru ca dansa a dormit in doua reprize si in rest a fost relativ toleranta cu noi.
Concluzia este ca ne-a placut, mai ales complexul in care am stat, cu apartamente curate, piscina, liniste si putina lume prin jur. Statiunea nu cine stie ce. Cam prea mare, aglomerata, cu zeci de hoteluri inghesuite. Plaja curata, cu apa limpede si linistita. De mancare nush ce sa zic ca noi am mancat in camera din motive de copil fara stare:d.
A fost mai calm decat ma asteptam. Eu ma asteptam la probleme de somn, de adaptare, la maraieli si scartaieli, dar Andreea a fost cumintica (acum sa nu exageram...cumintica in limitele ei:d), incantata de lumea noua care ii dadea atentie si foarte fericita ca avea noi teritorii de explorat. Dovada stau juliturile de pe picioare si maini:d.
Eu sunt foarte fericita ca am apucat sa fac baie in mare si in piscina si ca am reusit sa fur si cateva momente de relaxare. Nu multe, dar acolo, sa fie. De fapt, cine isi imagineaza ca un concediu cu un copil de un an poate fi relaxant si odihnitor, are asteptari cam mari. Sau poate la altii functioneaza, cine stie.
Oricum am prins curaj cu drumurile mai lungi cu masina, cu matza, asa ca o sa mai repetam experienta.

Matza la apa

Cam la fel de mult entuziasm demonstreaza Andreea fata de apa ca si o matza. Stiam eu ca seamana cu felinele.
Marti, cand am ajuns la mare (Sunny Beach) am fugit repede la plaja. Normal. Sa vada copchilu marea, sa inghita aerosoli. Primul semn ca ceva e in neregula a fost reticenta cu care s-a atins de nisip. Dar, cand am dus-o in brate langa apa...oaaaii, urlete, chiraieli, panica in toata regula. Am lasat-o pe nisip la vreo 5 metri de mal...se uita incruntata si din cand in cand scartaia a plans.
Miercuri, hai sa testam piscina. Aceeasi reactie entuziasta:d. Am luat-o in brate si hai in zona de pitici. A stat incordata, dar tacuta, pana i-a atins apa piciorul. Urmarea o banuiti deja.
In sfarsit azi pare sa se fi linistit cat de cat. Sta pe nisip si se joaca, dar nu se apropie de apa nicicum. Iar la piscina, s-a plimbat in jurul ei amuzata ca noi ne balaceam. N-a mai plans, dar nici nu vrea in apa.
Asta e. Sa speram ca la anul o sa fie mai toleranta.
In rest, aici e tare bine. Stam intr-o zona linistita si asta e bine pentru somnul tuturor. Normal ca matza da trezirea pe la 7 dimineata, dar asa prindem si noi aerosoli:d.
Am vizitat si Nessebar, care presupun ca e un orasel dragut in restul anului, dar acum e un mare bazar.
Revenim cu poze curand.

Buba mov

Am cazut in botic. A fost tare neplacut, m-a durut buza, mi-a curs sange un pic si s-a umflat. Tati zice ca asa se poarta, buzele mai umflate, ca cica femeile dau bani pentru asta. Nu stiu ce sa zic...mie nu prea imi place. In plus, mami a zis ca se poarta mov anul asta si m-a dat cu niste smarca, albastru de metil cica.
Problema mea e ca maine plec la mare si nu vreau sa apar asa in toate pozele de pe litoral:(.

Schimbari de sezon

Cu ocazia venirii caniculei, am simtit nevoia de putin albastru marin. Asa ca am schimbat putin blogul, parca adie un pic de aer acum pe aici. Oricum, eu visez la o casa maaare, cu o curte maaare si o piscina imensa. Deocamdata ne multumim cu un apartament la bloc, cu semivedere la parc si soare cat e ziua de lunga.

Ca sa lasam deoparte frustrarile mele si sa revenim la donsoara, azi am fost la shopping. Cum in parc dogorea, iar leaganele mai aveau putin si se topeau, am ales racoarea de la mall. Cea mai fericita a fost Andreea care a lipait in picioarele goale prin Deichmann si Humanic, a scos cutiile din rafturi, a probat incaltari si a fugit printre rafturi foarte incantata. Dupa vreo 10 perechi testate, unele 19, altele 20 (ocazie cu care m-am lamurit definitiv cat de relative sunt marimile astea:D), am ales niste sandale albastru cu roz care ii sunt putin mari, dar merge foarte bine cu ele. Nu spun pretul....sa zicem ca eu n-am sandale asa scumpe:D.

Maine astia anunta 37 de grade in Bucuresti, la umbra. Banuiesc ca terasele vor fi arhipline, mall-urile la fel. Si noi ce facem cu copchila?

Si, iata ultima dovada ca cei mici sunt mai inteligenti decat cei mari si se inteleg fara cuvinte:d

Un dans va rog?

Matza a fost mereu mare amatoare de muzica si dat din fund. Cand era mai mica isi misca funduletul intr-un mod foarte simpatic sau se legana cu totul intr-un mod labartat. Acum a adoptat un nou stil. Nu a renuntat de tot la miscarile de sold, dar prefera de cele mai multe ori sa se roteasca de la stanga la dreapta, de parca ar recita o poezie.

Astazi am scos de la naftalina rochita mea de la 1 an. Se pare ca eram mai grasuna decat fi-mea, dar oricum e delicioasa cu ea:DCand o vezi asa in rochita, e greu de crezut ca de fapt e un baietoi. Se cearta pe jucarii cu copii mai mari, se catara singura pe scarile de la topogane si nu vrea sa fie data pe cele mici, de bebelusi, ci pe cele mari, cu tub. Are julituri si vanatai la picioare si cateodata se ratoieste la cei din jur pe un ton atat de autoritar ca ne sperie. Nu ii e frica sa plece singura prin parc si trebuie sa stau mereu cu ochi pe ea pentru ca nu stiu unde fuge si dupa ce catel sau om se ia.
Roade cu pasiune pulpele de pui pana la os si indeasa in gura o gramada de mancare pana cand se umfla in obraji. Apoi o molfaie ca pelicanul si daca nu incape o mai scuipa pe jos. O imagine demna de o domnisoara:D.
Dar, are momente cand e foarte tandra si pupacioasa. Cu noi sau cu papusile:D. Ii place sa se uite in oglida si sa o lauzi ca e frumusica. Probabil o amuza tonul pentru ca rade si se matzaie ca o pisica. Asa ca pana la urma tot o fetita e:).

Cum pacalesc eu vaccinul

UPDATE: Groaznicul s-a intamplat. In seara asta. Am primit nu unul, ci doua vaccinuri. Si Prevenar, si Infarix. Si eu care m-am chinuit sa planific o noua evadare...Asta e, nu poate sa-mi iasa mereu. Totusi le-am evitat de 2 ori pana acum. Doamna doctor a zis ca daca m-a prins gata, nu mai scap fara doua intepaturi. 
Mai am unu, peste o luna. Lasa ca am timp pana atunci sa pun la cale un plan mai reusit pentru a scapa de el.


Si nu unul, ci 3 vaccinuri. Trebuia sa le fac acu o luna si am reusit, prin forte proprii, sa scap de ele pana acum. Sa va explic.
Pe la 1 an fara 2 saptamani, mami si tati au facut programare la doamna doctor sa fac a doua doza de Prevenar. Eu n-am zis nimic, am stat cuminte si, cu 2 zile inainte de data ingrozitorului eveniment, am inceput sa fac febra. Cand a venit momentul sa ma intalnesc cu domnul Ac, doamna doctor a zis ca mai bine mai stam, ca am putin rosu in gat si oricum nu e urgent sa facem vaccinul. 
Prima victorie.
Dupa 2 saptamani, la 1 an si cateva zile, mamai si tati, din nou (perseverenti oamenii astia:d) ma duc la doctor. Cica pentru control si vaccin. Ha, ha, ce gluma. Eu aveam enterocolita, burta partaita si nu papam nimic. Pregatisem totul din timp, asa ca nici vorba de vaccin.
Maine am iarasi programare la Prevenar (v-am spus ca sunt perseverenti:d). Dar de 2 zile o tot pacalesc pe mami cu temperaturi dubioase (37.6-37.7), iar azi am zis sa fiu un pic mai clara, ca parca nu pricepea aluzia, si am aranjat termometrul pe la 37.9. 
Ceva imi spune ca nici maine nu fac vaccinul asta. Si pana nu-l fac pe asta, scap si de cele 2 vaccinuri obligatorii de la 1 an.
Pupici si salutari

Eu, matza, la 1 an si o luna

Astazi e ziua meaaa!..din nou:d. Deja nu mai e asa deosebit ca am inca o luna. Dupa ce am trecut de 1 an parca ma simt mai mare si nu ma mai serbez ca bebelusii, lunar.
Dar, pentru ca mami mi-a zis "La multi ani" si mi-a dat pupic si tati o sa imi dea si el pupic diseara, pentru ca mami a cumparat o tona de prajituri, pentru ea, si mai ales pentru ca azi este soare  in sfarsit, o sa va arat ce am mai invatat in ultima vreme.
Asta e varianta mea, mai reusita decat cea anterioara, plagiata de mami.
Am o noua pozitie la masa
O ajut pe mami la curatenie
Mananc singura pufarine din pahar
Si, normal, inca mai fac mutritza mea "rea"
Dar incerc cat mai des sa ma fac simpatica si sa zambesc "cuminte"
Tot ca o noutate am papat struguri, yammy, am trecut la oul intreg, m-am impacat cu banana si sunt dispusa sa tolerez putin spanac din cand in cand, doar daca are si lamaie. Plus ca am inghitit cateva felii de paste cu branza, dar m-am prins la timp ca un castravete, chair daca nu are coaja, nu poate fi ceva de mancare, ci un fel de batz de aruncat pe jos.
Va pup, dar nu mult da, sa nu va invatati prost ca mami si tati care imi cer intruna "pupic pupic, vreau pupiiiic"

Ce cauta copiii de 3 ani la ateliere pentru +6?

Am descoperit in weekend un loc foarte misto, de care stiam, dar nu prea multe, si unde am de gand sa revin. E vorba de Muzeul COlectiilor ...