Sa ne panicam! Sau nu:)

Exista o categorie de mame foarte panicate. Extrem de panicabile. Le-am remarcat prin parc, de la distanta. Sunt mamele care se albesc la fata daca cel mic a cazut, sar si-l iau in brate cu fata ingrozita, speriindu-l si mai tare pe bietul copil. Mamele care se reped la nefericitul care a reusit sa bage in gura mana murdara de nisip si incep sa tipe la el, incercand in acelasi timp sa indeparteze rapid orice milimetru de murdarie. Mamele care se isterizeaza daca al lor copil a urcat pe topogan prea sus sau e dat in leagan prea tare sau s-a indepartat cu 5 centrimetri de limita acceptata, sau sau.
Eu nu zic sa stai pe banca si sa ignori ce face piciul. Asta de fapt e alta chestie care ma enerveaza, dar despre ea intr-un episod viitor:d. Dar, poti sa reactionezi calm, sa nu sari ca un arc si sa roiesti in jurul celui mic ca o hiena. De multe ori ma sperie pe mine, asa ca ma gandesc cam ce simte bietul pitic..
Astazi insa am avut bucuria sa fiu luata in vizor de una dintre aceste mame. Eram in parc cu Andreea si cu nasii, care au si ei un baietel de 4 ani. Cei mici se jucau cu inca 2 baietei de-a doctorii. Adica cei 3 baieti erau doctori, si aveau instrumentele necesare (de jucarie, Slava-Domnului:d), iar a mea copila, fiind cea mai mica:p, era pacientul. Ii luau pulsul, se prefaceau ca ii fac injectii, ca se uita in ureche, ii luat temperatura..in fine, prostii. Intai am zis ca Andreea o sa stea jos maxim 2 minute dupa care o sa fuga. Dupa 10 minute era tot acolo, consultata de cei 3. Eu si Anca (nasa/best friend) stateam la juma de metru si supravegheam de dupa un gardulet.
La un moment dat, apare langa ei o alta fetita, un pic mai mica decat a mea cred. Unul din baieti ia seringa de plastic si se preface ca ii face injectie. Picea s-a speriat insa si a inceput sa planga. In secunda doi apare mama, cu parul valvoi si gura cat casa.
Si incepe sa tipe la baietel ceva de genul "Ce-ai facut? Ce i-ai facuuuut??? Spuneeee! Ce ai facuuuut??", strangandu-l destul de urat de brat. La auzul tipetelor apare mama baiatul care incepe si ea sa-l intrebe ce i-a facut fetitei. Ala mic se agatase de maica-sa si repeta ca nimic, nimic, dar nici nu era auzit in larma care se crease acolo. Normal, aia mica urla si de suparare si de spaima, mai ales cand atata lume tipa in jurul ei. Dupa ce aproape ca l-a imbrancit pe baietelul vinovat, mama o ia pe sus pe fetita si pleaca, nu inainte de a spune, privind spre mine si Anca, "bine ca domnisoarele (sic!) stateau si se uitau".
As fi vrut sa ii spun ca s-a isterizat degeaba, ca cea mica nu a patit nimic, doar ca s-a speriat ca a fost atinsa de un copil strain, ca era de ajuns sa vina langa ea si sa o ia in brate si s-ar fi calmat, ca cei 3 baietei nu erau niste monstrii, ci se jucau foarte cuminti cu fi-mea, ca a exagerat si a inrautatit situatia...Dar ea fugise deja, probabil undeva unde copila era in siguranta, fara straini pe langa....

Comentarii

  1. da' in toate tre sa gasesc drumu' de mijloc, din cate citesc pe la voi! :D :D :D
    Sper sa nu ma isterizez asa, niciodata!

    RăspundețiȘtergere
  2. :)). Ca sa fiu sincera, si eu am avut o scurta perioada mai istericoasa cand a inceput Andreea sa se mearga instabil. Si cadea si se lovea si mereu ma uitam sa nu nimereasca vreo bordura sau colt de mobila sau mai stiu eu ce. Dar dupa vreo luna, cand m-am prins ca deja e stabila si stie ce sa evite si cum, m-am relaxat. Cand cade, ma duc la ea doar daca plange si atunci o fac calm si o linistesc. Daca a luat o tranta, dar se ridica singura, ii zambesc si pleaca mai departe.

    RăspundețiȘtergere
  3. in perioada de instabilitate, cred ca e justificata reactia ta... dupa dictonul mai bine sa previi decat sa tratezi. ;) ... cazaturi, strict.

    RăspundețiȘtergere
  4. Dap, asa e. Din pacate am descoperit ca daca e sa cada, cade si cu tine la juma de metru. Pana intinzi mana sa o prinzi, e jos. Dar, am mai descoperit ca astia mici au un ingeras care ii apara sa nu se loveasca rau:)

    RăspundețiȘtergere
  5. noi n-am ajuns inca la etpa isterizat din joaca. dar, am armate de mame in jur- si de copii mai mari-care se uita socate la smaranda care n-are nici caciula, nici pantofi, nici geaca, nici patura. si ma intreaba asa, delicat- nu ti-e frica ca raceste? daca le raspund ca tocmai a fost racita, sunt multumite. si=au demonstrat ceea ce trebuia.
    apoi, eu ii dau adesea jucariile cazute pe jos inapoi. asta e, si daca le dezinfectez la 3 secunde, e mai bine sa manance dezinfectant? ma indoiesc, dar asta e alt soc major....cuuuuum,ii dai de pe jos? ii dau, ce sa fac, sunt denaturata rau
    de cazut- acum o saptamana a cazut si si-a spart buza. eram la 3 cm in spatele ei. si n-am apucat sa o prind

    RăspundețiȘtergere
  6. @Maria: da, de cunosc genul asta mame/bunici/bone. Eu m-am linistit de tot cu obsesia curateniei cand a inceput sa mearga de-a busilea si primul drum a fost la ghivechiul ficusului. Unde a descoperit pamantul:D. Am zis ca daca tot testeaza cam tot ce ii iesea in cale pe jos, ce rost are sa ma mai stresez cu stersul jucariilor. Iar cu infofoleala, e o mare problema la noi in tara. Am vazut asta toamna o familie de nordici cu un copil de vreun an imbracat doar intr-o bluza cand la noi mamele scosesera deja subele, caciulile, vestele matlasate. Si auzeam comentarii de genul "ce inconstienti, face copilu pneumonie".
    La partea cu cazaturile, prima te sperie, la a doua te gandesti ca trece repede. Si la noi tot buza a fost prima parca. A urmat fisura de clavicula, vanataie si cucui la frunte, glezna sucita (a suferit doar o zi din fericire) si muuulte julituri pe picioare toata vara.

    RăspundețiȘtergere
  7. Mda.Exista o categorie de mame "panicate" din nastere , cu ele , dar cu copiii nu mai spun ...Din fericire si eu sunt adepta unui copil vesel , lasat sa exploreze , pt ca doar asa va invata ce e cu el , explorat cu limitele de rigoare , evident.Cat despre imbracaminte ..pfuuu....exact cum spune si Maria , a mea tot timpul e cea mai dezbracata :), jucariile i le dau de pe jos , la mare a mancat nisip, iar acasa culege orice gaseste pe jos :). Nici eu nu sunt adepta "copilului de portelan" , dar pana la urma e chestie de optiune personala cum ne crestem copiii, asta ca sa gasim o scuza mamicilor panicoase ;).

    RăspundețiȘtergere
  8. povesteadariei-da, evident e o optiune personala. dar atita vreme cat eu nu fac ochii mari la un copil imbracat ca pentru prima zapada, nu vad de ce s-ar mira cineva ca a mea e in picioarele goale.

    RăspundețiȘtergere
  9. Maria- Corect ;)!Si eu sufar de aceste priviri, ale mamelor care se minuneaza cum de o tin asa dezbracata , dom' le , insa am invatat sa le ignor!Ea sa fie sanatoasa ;)

    RăspundețiȘtergere
  10. si de noi se ia zilnic o mama/bona/bunica. de ce nu are fie-mea caciula, sau adidasi sau pe mama... eu imi iau o figura serioasa si constipata, le intind mana si le zic "Buna ziua, pe mine ma cheama Oana Dusmanescu". Ele se socheaza. Se balbaie. Eu zic mai departe. "Pai credeam ca ne cunoastem si de-asta va permiteti sa-mi faceti mie observatie". Folositi-o, e buna, le alunga.
    Nu pricep de ce in ochii altora nu am voie sa fiu nepanicata. Si vorba Mariei, daca eu nu ma cert cu ele ca-si imbraca odraselele pe 15 septembrie ca de Sf. Ion, nu inteleg cum de au ele ideea ca trebuie sa se bage in seama cu mine.

    RăspundețiȘtergere
  11. :))Oana, buna ideea asta. Imi imaginez socul din privirile lor la asa reactie. Eu anul trecut ma opream si explicam, ca e cald, ca una ca alta, ca asa e mai sanatos...Mare prostie din partea mea, ca atat le trebuie sa le dai apa la moara ca sa poata sa-si continue tirada. Acum aplic metoda surdului, trec pe langa si studiez copacii. A ta recunosc ca e mult mai reusita.

    RăspundețiȘtergere
  12. Sunt foarte curioasa ce fel de mama o sa fiu ...sper macar sa-mi dau seama ca am reactii exagerate, daca o sa fie cazul:)

    RăspundețiȘtergere
  13. Cristina, o sa descoperi ce mama esti dupa ce nasti:d. Dar trebuie sa iti si propui sa fii calma si relaxata, sa nu stresezi la fiecare lucru. Primele saptamani sunt mai grele, pana te obisnuiesti cu bebe, apoi lucrurile incep sa vina natural. Sarcina usoara in continuare! Nu mai e mult:)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum alegi un carucior fara sa te enervezi?

Vacanta in Grecia. Episodul 2: Salonic si Thassos

Pestera Devetashka si Veliko Tarnovo