Caciula cool

Prima poza e fara caciula cool:d. E de la buburuzele din Herastrau. Dap, le-am bifat si pe alea.
Andreea incercand sa calareasca un catel de piatra
Un fel de cusma:D
Trecerea peste obstacole
Mami, tu imi faci cumva pozeee???
PS: multumim Mariuca pentru caciula cool:). Asa ne simtim si noi in trend cu moda. Muaaahhh

Soare soare si 8 dinti

In sfarsit cateva zile cu soare si cer senin care te indeamna la plimbari racoroase prin parc si la placerea simpla de a juca o leapsa.
Andreea e foarte atrasa de copiii mai maricei, de peste 3 ani, si ii urmareste cu mare atentie cand intra in raza ei vizuala. Daca rad, rade cu ei, daca se alearga, incepe si-i fugareste cu chiote, daca se prefac ca se bat si stau cap in cap pe bancuta, isi baga si ea capul intre ei. Si asa mai departe. E imposibil sa o iei de langa dansii, iar cand o vezi cat de tare o bucura joaca nici nu-ti vine sa o duci in alta parte. Noroc ca pana acum am dat peste copii toleranti cu "bebelusii" asa ca Andreea nu a fost "invitata" sa plece.
Ma gandeam zilele trecute cat de mult se schimba copiii dupa 1 an si mai ales cat de vizibile sunt salturile lor acum. Daca e sa o compar pe Andreea de acum 3-4 luni cu cea de azi, par sa fie doi copii diferiti.
La 1 an si un pic era inca un bebe. Da, mergea si manca bucatele, dar in esenta era un bebe cu care nu te puteai intelege. Gangurea stangace, tipa la furie si frustrare si interactiunile cu ea se rezumau de obicei la a o ajuta sau a o inveseli.
Acum e un copilas de un an si aproape jumatate cu care poti comunica mult mai usor, caruia ii poti pune intrebari si el raspunde cu da sau nu. Multe conflicte s-au rezolvat astfel inainte sa izbucneasca. "Vrei banana?". Daca zice nu, sigur nu e nicio sansa sa o convingi sa manance banana atunci. Asa ca mai asteptam un pic si intrebam din nou. De data asta e "da" si banana dispare incet in gurita.
"Vrei bluza asta sau cealalta?, Vrei ghetutele astea sau astea? Vrei la leagane? Vrei la topogan? Vrei in carucior?...". Intrebari si raspunsuri. Minunat!:d
Normal ca mai apar certuri si nervi si tavaleli pe jos (pana acum doar in casa) si urlete isterice (doar afara:D). Dar parca incepe sa fie mai simplu, mai rar. Sper sa nu fie doar o etapa fericita, urmata de altceva...
In plus, e foarte prietenoasa cu copiii (de cele mai multe ori). Se duce intins la cei care-i atrag atentia pe moment si ii ia in brate, ori ii pupa, ori, cel mai des, le face un fel de gadi-gadi cu degetele pe fata:p. Da, mai nimereste uneori si ochii nevinovatului asaltat de atata dragoste. Sau nasul. Sau direct dintii...
A inceput sa renunte la jucariile altora fara crizele obisnuite. O rog sa dea zdranganica inapoi fetitei si am fost surprinsa sa accepte imediat. Prima data am crezut ca n-a inteles bine, pentru ca eram obisnuita cu proteste, tipete si in final luat copilul pe sus in urlete ametitoare si carat cu forta mai incolo.
E super simpatica la telefon. Vorbeste cu intonatie, stand picior peste picior pe fotoliu (ca o femeie la coafor, zice ta-su) sau plimbandu-se impozanta prin camera ca un sef de birou. Canta si danseaza toata ziua, si in casa si afara. Cantecele ei aduc putin cu scandarile unei echipe de fotbal, dar deocamdata suntem multumiti si cu atat:D.
Repeta aproape orice cuvant ii spun, dar nu-l retine. Stie cum fac diverse animale, dar nu si cum se numesc vietatile respective. Ii vorbesc ca unui om mare, fara bebelusenii, ii adresez rugaminti si ea executa cu placere diferite comenzi.
Una peste alta e o perioada foarte frumoasa asta de la un an si jumatate. Mai simpla decat la 1 an, de mii de ori mai simpla decat la 6 luni.
Nu-mi fac iluzii ca nu vor mai fi probleme, ca nu vom mai intalni crize si tipete si refuzuri. Ca nu vom mai fi obositi si stresati uneori. Dar zilele astea e soare si frumos. Matza e linistita, vesela si iubareata. Si e minunat ca poti intrezari, printre capriciile si limitarile ei de bebe, fetita care va fi intr-o zi.

Discutii la "telefon"


mai multe aici

Despre tractoare si nu numai

Toamna trecuta pe la noi prin parc se plimba tractorul Alex. Rosu si simpatic, Alex mergea incet, agale, fara fum, si strangea de pe alei gramezi de frunze si saci de gunoi. Nu facea galagie prea mare si de cele mai multe ori aparea si disparea fara sa trezeasca micul monstru din carucior.
Acum parcul a fost cotropit de Nelu. Nelu e tot rosu, dar foarte galagios si afumat. E mereu pe fuga, ia curbele in viteza, galopeaza pe aleile inguste cu o furie de neinteles, loveste crengile mai joase ale copacilor, se opreste brusc si pleaca cu scart. Tractorul Nelu e fioros. Eu banuiesc ca stapanul lui, pe care il cheama evident tot Nelu, e un pilot de curse ratat. Omu se visa Schumacher cand era mic si a ajuns adunator de frunze in parcul Tineretului. Eu inteleg frustrarea lui, e dramatica. Dar macar sa renunte la remorca. Asa sansele sa ne trezim cu un sac de frunze in cap dupa ce tractorul Nelu a luat o curba ar scadea semnificativ.

De la o vreme matza pare sa vrea sa vorbeasca. Pe langa banalele apa, ham, pisi, mami, tati, caca sau aici, repeta mai nou o serie de "cuvinte" la care nu am depistat deocamdata corespondentul in limba romana.
Am banuieli ca apti e laptic. Dar s-ar putea sa fie altceva avand in vedere ca il spune si in parc...
O vreme am fost convinsa ca dragutul coco e cocosul, pana cand i-am aratat unul intr-o poza si nu a parut sa-l recunoasca.
Iar babu e o dilema si mai mare.
Uneori zice apu apu, dar s-ar putea sa fie un fel de apa schimonosit...
Mai sunt cateva, la fel de simpatice si la fel de fara sens pentru noi.

Aparitia miraculoasa dintilor - update

Update: v-am spus ce ciudat apar dintii Andreei. Subit. Peste noapte. Fara anunturi. Si va spuneam ca ne-am trezit cu o masea. Si ca urma sa ma uit daca nu cumva are chiar doua:d.
Nu, nu are doua. Are trei. Ca i-au iesit doua sus, pe langa aia de jos. Si mai asteptam una ca are gingiuta umflata rau in stanga.

Nu ma plang. Doamne fereste. Dar nu pricep. Pana acum toti dintii Andreei au iesit pe sest, neanuntati de plansete sau alte nemultumiri. Cred ca de obicei sparg noaptea, dar nu bag mana in foc. Ideea e ca tot timpul ii descoperim cu intarziere, cand deja colturile sunt vizibile bine peste gingiuta:d.
Acum ne-am trezit cu o masea. Nush cand a spart. Avea gingiile umflate de vreo luna si ceva, dar nu reuseam sa vad nimic mai mult.
Si acu pitica are o masea:)). Diseara trebuie sa o chinuiesc sa vad daca nu cumva are chiar doua.

Pupiceala

Deja o cunoasteti pe MAriuca, prietena Andreei. Ei bine, matzele sunt foarte pupacioase una cu cealalta. Nu conteaza ca la aproape fiecare intalnire ajung sa se certe, fie pe carucioare, fie pe creta, in fine, pe ce le casuna lor in ziua aia. Urmatoarea data cand se vad se iubesc la fel. Alearga una spre cealalta, vocifereaza ca niste pasarele si se pupa.
Cazatura de la final a fost o greseala de calcul:d
(multumim mamicii Mariucai pentru imortalizarea pupacelilor)

Prima zi

..from the rest of my life...
Prima zi la munca a fost ametita, bulversanta, ciudata, lunga, interesanta, amuzanta...in fine ca orice prima zi.
Matza a fost cuminte, relaxata, a mancat, a dormit ca de obicei.
Seara, cand ne-am revazut, s-a suprapus aparitia mea cu trecerea rapida prin raza ei vizuala a unei pisici. Nu am castigat eu:d. Andreea a fugit dupa matza si abia dupa ce a mangaiat-o un pic m-a bagat si pe mine in seama.
Si-a luat insa revansa mai tarziu cand nu s-a mai lasat data jos din brate:).
Asa ca una peste alta a fost bine, mergem inainte.
Precum banuiam mie pare sa-mi fie mai greu decat ei

back in business

De luni ma intorc la munca.
E o decizie destul de brusca, avand in vedere ca aveam de gand sa revin abia in ianuarie, dar sper ca va fi ok. Programul e relativ bun (adica el e minunat daca nu ar fi si un copil la care sa ma gandesc), de la 12 la 6. Mai multe o sa vad la fata locului.
In ceea ce priveste sentimentele mele, ele sunt extrem de impartite. As vrea sa ma pot rupe in doua , sa fiu astfel si acasa si la munca. Pe de-o parte mi-e dor de activitate, de agitatie, de colegi, de barfe si cafelute :p, pe de alta parte regret deja orele pe care le voi pierde cu Andreea.
Stiu ca era inevitabil si ca fie ca se intampla acum, fie ca se intampla peste cateva luni, sentimentele sunt aceleasi. E greu, foarte greu sa te rupi. E si mai greu sa nu simt ca gresesc cumva fata de ea.
Cel mai ciudat e ca in urma cu doar cateva luni, cand Andreea era bebe mic, abia asteptam sa ma intorc la munca. Acum, cand e fetita (:D), haioasa si fitoasa, e mult mai greu.
Dar ma bucur ca o putem lasa cu bunicii si ca, din experientele anterioare, ei ii va fi bine. Noi am mai fost plecati fara ea, maxim 5 zile, si nu au fost probleme. De fapt, cred ca mie imi va fi mai greu decat ii va fi ei. Eu voi resimti acut lipsa, ea mai putin. Ceea ce e bine:)

De vanzare:)

Pantaloni super simpatici, cu patratele. Cuceresc baietii instantaneu sau fetele, dupa caz. Rezista la noroi si nisip. Se asorteaza usor si se spala fara probleme:d

Foarte scurt update in imagini

Ramasesem in urma cu pozele. Nu prea mai apuc sa-i fac, iar cand apuc trebuie sa o prind nemiscata, ceea ce e greu spre imposibil, sau sa nu isi doreasca ea camera, ceea ce e aproape de neconceput.
Asa ca eram datoare cu un mic update. Iata matza azi, la 17 luni:d.
:)) N-ai zice ca e tot donsoara simpatica pe care o stie lumea. Dar ea e. Mare suparare mare, dar, hei, viata pare deodata mai frumoasa cand vezi o masina rosie la tv:d
Ca o noutate, ieri a gasit acuarelele mele pitite intr-un dulap (nu, nu pictez. am avut o etapa cand ma relaxam mazgalind...). Eu cred ca are potential:

Scurt pe doi: 17 luni

Oau, nu pot sa cred ca are 17 luni. Sau 1 an si 5 luni. Sau 18 luni fara o luna (18 luni pare un fel de prag, cel putin la haine:d)
Ma rog, variante de calcul sunt. Dar ramane concluzia: matza a crescut. Are fitze de fetita, apucaturi de monstrulet si dragalasenii de iti vine sa o mananci.
Desi se spune ca la varsta asta schimbarile se vad zilnic, sau pe acolo, mie nu mi se pare ca salturile sunt asa spectaculoase. Andreea a avut mereu un ritm constant, al ei, de evolutie si il pastreaza si acum. Sau poate, stand asa mult cu ea, nu percep diferentele.
In fine, cam ce face mandra la 17 luni?
Pai, merge foarte foarte bine, ca un om mare practic, alearga si nu se mai dezechilibreaza decat foarte rar. Coboara si urca scari, tinandu-se de bara. Trece peste borduri, obstacole sau praguri.
Se da pe topoganele mari, vrea in leagane tare tare si e innebunita dupa caruselul cu caluti.
Pune nisip sau pietre cu lopata in galeata, apoi le rastoarna si o ia de la capat. Activitatea asta nu va imaginati ca dureaza minute in sir, ca sa pot sta si eu pe margine la o vorba...Nuuu, 2-3 minute. Apoi se muta la altceva. Pune cercurile pe bat, dar inca nu s-a prins unde trebuie sa intre fiecare forma geometrica...
Nu mai e asa fixata pe tricicletele sau jucariile altora si am inceput sa o pot lua de la locul de joaca fara istericale. Nu mereu:d.
Fugareste cainii si da de mancare la rate. Stie ca avionul zboara pe sus si il cauta mereu din priviri. Stie ca ciorile fac cracra si zboara in stol.
E fascinata de copilasii mai mari, de 3-6 ani, la care se uita minute in sir si incearca sa intre in joc. Uneori ii merge, alteori e ignorata. Normal, pentru ei e un bebe neinteresant:p.
Recunoaste cainii, pisicile, caii, vacile si pasarile si stie cum face fiecare. De fapt, la capitolul cuvinte cred ca stie destul de multe, dar nu le reproduce inca. Stie sa duca gunoiul la gunoi, inclusiv prin parc, unde ma fura hartii si staniol de la copii si le arunca, si stie sa aduca bluza si pantalonii cand o imbrac.
Nu-i place deloc, dar deloc, baita (de fapt dusul rapid intrerupt de plansete si catarat afara din cada) si nici sa fie imbracata.
Cand se supara, apai stie tot blocul. Urla si plange de zici ca o taie cineva, se zmuceste, se arunca, se arcuieste si refuza sa fie luata in brate. Cel mai bine e sa stau pe langa ea, sa-i vorbesc calm si sa incerc sa ii atrag atentia spre altceva.
Ii place muzica, de orice fel, si se balangane a dans ori de cate ori aude. Mai nou a invatat sa dea drumul la radio si muta butonul de volum la maxim. ooo, joy...
Nu e inca atrasa de desene animate si nici de alte chestii de pe la tv. Eventual se mai uita la cate o reclama (cu caini sau bebelusi).
Mananca doar cu mana, lingurita e doar asa de distractie si poate de hranit ursul. In rest, ii dau eu:d. E intr-o etapa destul de ok cu mancarea, adica nu mult, dar suficient si fara suparare.
Programul de masa este:
8.30 - lapte (cam 200-230); 10.00 - banana; 12.30-13.00 - carnita/somon cu legume sau mamaliguta; 17.00 - iaurt; 18.30-19.00 - piersica/mar/para/struguri; 20.30 - lapte (tot vreo 200-230, rar 260-270). Uneori mai baga o felie de cascaval dupa laptele de seara, daca mi se pare mie ca nu a bagat destul.
De dormit, doarme cam 2-3 ore dupa pranz si seara de la 9 pana dimineata pana pe la 7.30-8
Si acum sa ne laudam:). E simpatica, pupacioasa, vesela, lipicioasa, prietenoasa, zambareata, curioasa, indrazneata...
Sa adaugam totusi si ... lipsa de rabdare, incapatanare pana la extrem, repezeala, iute la manie, micile imbranceli la adresa altor copii, obsesiile scurte pentru diverse jucarii straine...

Pentru pofticiosi

N-are legatura nici cu recolta, nici cu Andreea, dar m-am gandit ca poate mai sunt pofticiosi pe aici si ar vrea sa se bucure si papilele lor gustative. Deci, am aflat de un magazin cu produse din Spania si azi am trecut pe acolo. E un fel de bacanie mica, se cheama La Tienda si e pe strada Tunari, chiar vizavi de Petrom-ul de pe Eminescu (intersectia lui Eminescu cu Tunari). Au o gramada de feluri de salam, jambon, branza, vin, patisareli, bere San Miguel, sangria, carnati si o tanti si un nene nevorbitori de limba romana:d.
Sunt insa foarte simpatici si amabili, te invita sa gusti un pahar de vin, iti taie din salamuri si-ti explica cum e fiecare, te sfatuiesc cu ce sa le combini, ce sa mai adaugi la Sangria ca sa fie muuult mai buna si la final ne-au pus in punga si doua prajiturele cadou. Eu zic ca merita sa bagati un ochi:)
PS: n-avem nicio legatura cu magazinul asa ca recomandarea e chiar sincera:d

Ziua Recoltei

Daca vreti fructe, legume, must, vin, covrigi, dulcegarii, branzeturi, salamuri, uscaturi, zdranganele de lemn, genti de piele, costume populare, carnati, mici, fum, muzica populara, dulceata, miere, suc de mere (otetit:d), verdeata, sarmale, lume, veniti la Palatul Copiilor, in parcare. E targ de Ziua Recoltei, pana duminica.
Noi am luat mere (bune), prune (bune), rosii (acceptabile), ardei si morcovi (pentru supa), suc de mere (naspa), must (bunicel), covrigi (cam tari, dar matzei ii plac), piersici (bune bune) si o placinta cu branza de la niste greci (o fi si la ei ziua recoltei...).
Daca va place, puteti sta la masa si manca niste friptura, in acorduri de muzica populara (la maxim). Noi o auzim de la balcon:d.

Ce cauta copiii de 3 ani la ateliere pentru +6?

Am descoperit in weekend un loc foarte misto, de care stiam, dar nu prea multe, si unde am de gand sa revin. E vorba de Muzeul COlectiilor ...