Aparente

Am dat intamplator peste un articol despre Suri. Suri Cruise. Ca sa deviez, recunosc ca nu ratez stirile cu ea, ma amuza hainele pe care le are, mi se pare super simpatica, ma enervez cand vad tocurile..etc.
Sa revenim.
In articol, mama ei povesteste cum a trebuit sa dea explicatii presei dupa ce au aparut niste poze cu ea in pulover si cea mica in rochita de vara, plimbandu-se prin vant. Ideea era ca imbracatul, mai ales adaugarea unei hainute peste rochita, naste proteste, asa ca a ales sa o lase pe Suri sa mearga un pic prin frig, pana cand va cere singura haina.
Mi-am amintit ca si eu am patit la fel de cateva ori, cand matza refuza sa se imbrace din casa, asa ca ieseam cu ea in tricou sau chiar maieu, cand afara ar fi mers macar inca o bluzita. Si da, la coltul blocului sau in parc, matza accepta inca un strat. Dar pana acolo, primeam cateva priviri extrem de acre de la trecatori...
Si mi-am dat seama cat de usor este sa ne facem o parere gresita atunci cand nu stim intregul context. Cum criticam aiurea si aruncam cu rosii pentru ca o anumita imagine nu se potriveste cu asteptarile noastre, cu principiile noastre, fara sa cunoastem intreaga poveste.
Cum ne uitam urat la copii care ni se par imbracati nepotrivit, fara sa stim de ce. La mamele care alapteaza sau dau un biberon cu lapte, fara sa stim nimic despre ele. La copiii care mananca o prajitura, fara sa stim daca e o exceptie sau o regula. La o mama care ridica vocea la cel mic, fara sa stim daca asa stie ea sa se poarte sau e doar o scapare, dupa zile si nopti grele....
E adevarat ca sunt comportamente pe care nu le accept, carora nu le gasesc nicio scuza, dar poate ar trebui sa privim cu mai multa toleranta la lumea din jur...

Ce cauta copiii de 3 ani la ateliere pentru +6?

Am descoperit in weekend un loc foarte misto, de care stiam, dar nu prea multe, si unde am de gand sa revin. E vorba de Muzeul COlectiilor ...