Aparente

Am dat intamplator peste un articol despre Suri. Suri Cruise. Ca sa deviez, recunosc ca nu ratez stirile cu ea, ma amuza hainele pe care le are, mi se pare super simpatica, ma enervez cand vad tocurile..etc.
Sa revenim.
In articol, mama ei povesteste cum a trebuit sa dea explicatii presei dupa ce au aparut niste poze cu ea in pulover si cea mica in rochita de vara, plimbandu-se prin vant. Ideea era ca imbracatul, mai ales adaugarea unei hainute peste rochita, naste proteste, asa ca a ales sa o lase pe Suri sa mearga un pic prin frig, pana cand va cere singura haina.
Mi-am amintit ca si eu am patit la fel de cateva ori, cand matza refuza sa se imbrace din casa, asa ca ieseam cu ea in tricou sau chiar maieu, cand afara ar fi mers macar inca o bluzita. Si da, la coltul blocului sau in parc, matza accepta inca un strat. Dar pana acolo, primeam cateva priviri extrem de acre de la trecatori...
Si mi-am dat seama cat de usor este sa ne facem o parere gresita atunci cand nu stim intregul context. Cum criticam aiurea si aruncam cu rosii pentru ca o anumita imagine nu se potriveste cu asteptarile noastre, cu principiile noastre, fara sa cunoastem intreaga poveste.
Cum ne uitam urat la copii care ni se par imbracati nepotrivit, fara sa stim de ce. La mamele care alapteaza sau dau un biberon cu lapte, fara sa stim nimic despre ele. La copiii care mananca o prajitura, fara sa stim daca e o exceptie sau o regula. La o mama care ridica vocea la cel mic, fara sa stim daca asa stie ea sa se poarte sau e doar o scapare, dupa zile si nopti grele....
E adevarat ca sunt comportamente pe care nu le accept, carora nu le gasesc nicio scuza, dar poate ar trebui sa privim cu mai multa toleranta la lumea din jur...

Comentarii

  1. total de-acord. imi propun si eu sa nu ma arunc in judecati pripite chiar daca poate nu reusesc intotdeauna.
    Si totusi ce au copiii la virsta asta cu imbracatul? ca si al meu e un copil normal pina cind vine vorba sa ii schimb hainele si, gata, nu ma mai pot intelege cu el. :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Nush ce au, e destul de generalizat protestul:)).
    Eu incerc sa o las pe ea sa aleaga, atunci cand sunt alegeri ok. Stiu ca daca vreau sa ma impun, iese scandal, amanam iesirea, etc...

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte adevarat ce ai scris.
    Si noi trecem printr-o criza, cu plansete la orice imbracat si schimbat, chiar si de pampers. Parca nu mai suporta sa stea pe spate si pampersul chiar nu stiu sa i-l schimb altfel decat culcat...

    RăspundețiȘtergere
  4. Cristina,din acelasi motiv (urlete la schimbat), eu am trecut la un moment dat la o varianta de pampers-chilotel care se punea ca un chilot obisnuit si doar la kk trebuia sa o intind ca sa pot sa o curat. Am diminuat substantial crizele...

    RăspundețiȘtergere
  5. Apropo de aparente, noi eram intr-un magazin si Matei s-a repezit la sticlele de Coca-Cola si a inceput "coca, coca, cola". Toata lumea se uita la noi dezaprobator ca uite ii dam copilului la varsta asta Coca-Cola. Noi nu i-am dat niciodata si nici nu avem in casa asa ceva, dar el cred ca a vazut pe la bunici sau in vreo reclama pe strada si a invatat (e tare pasionat de marci si sigle, ne pune sa-i spunem numele de la orice sigla) si uite asa el striga in magazin ca sa ne arate mandru ca uite ce stie el. Nici macar nu cerea, doar ne spunea ce e acolo, si niste doamne mai aveau un pic si chemau protectia copilului :))))
    Sau, alta data ne-am oprit la un Mcdonald's sa-l spalam pe Matei pe manute pentru ca nu mai avea rabdare sa rontaie niste biscuiti si era cel mai apropiat loc. Nu zic ce priviri am primit, ca si cum l-as fi indopat cu hamburgeri.

    RăspundețiȘtergere
  6. asa este, foarte adevarat...
    eu trec printr-o perioada mai delicata cu Diana, zilnic avem dispute si iese cu urlete(din partea ei la amandoua :D ) si de multe ori afara ni se intampla toate, si eu o tarasc de mana, ea urla sub multe priviri dezaprobatoare....dar si eu sunt om, si am o limita de a suporta...

    RăspundețiȘtergere
  7. Extrem de adevarat. Si nu pot sa nu remarc - inainte, cand il aveam doar pe Robbie, ma uitam la stirile despre Suri si ziceam "fii atent ce face fetita asta cu ei, oare nu pot sa o stapaneasca?!" - acum, cand am si eu o Suri in miniatura, nu mai gandesc asa si parca imi pare rau pe undeva ca am judecat fara sa stiu. E in natura umana sa sarim repede la concluzii cu date incomplete... si e un exercitiu perpetuu sa incercam sa ne infranam aceasta pornire si sa intelegem ca de multe ori situatia e total diferita de ce ni se pare noua... Cred ca toate am fost de ambele parti ale baricadei, si judecatoare si judecate - dar macar cand ne dam seama de asta incercam sa corectam, adica un pas inainte pentru noi ca oameni :-))))

    RăspundețiȘtergere
  8. gand la gand, roxana....si eu ma tot gandesc, de cand cu grupul de pe facebook, cum am devenit atit de intoleranti. si de grabiti in a judeca si a da verdicte. cum un cuvant spus poate la intamplare sau cum o exprimare nereusita te pune la zis. iar radicalismul si extremismul sunt baza dialogului. daca nu e cum zic eu, e gresit....eu sunt foaaaarte foarte dezamagita

    RăspundețiȘtergere
  9. Si eu ca Simona, am judecat multi parinti inainte sa am copil :D. De la cei pe care ii vedeam facand tantrumuri in magazine, pana la cei purtati in brate si nu lasati sa planga in carucior pana le trece (ma gandeam ce slabi sunt parintii aceia ca nu baga instructie in bietii copii :D). Incerc sa ma educ continuu. Dar mi se intampla ca daca spun eu ceva despre mine, despre noi, altii sa o ia drept jignire, chiar daca eu nu aveam intentia asta.

    Si tot timpul te-am admirat pentru toleranta ta. Chiar daca multe chestii legate de prunci le-ai ales diferit fata de mine, nu m-ai luat niciodata tare.

    Si legat de subiectul Suri, nici Alex nu vrea sa-l imbrac. Saptamanile trecute am mers in parc la 8 grade si avea doar body si pantaloni. Eu tremuram de frig cu bluza de trening pe mine. Tot il intrebam daca nu vrea si el bluza... "Nu nu nu nu nu!"

    Azi la peste 30 de grade a vrut neaparat sa se incalte cu cizmele de cauciuc. Deci probabil cei care ne judeca la chestiunile astea ori nu au copii, ori copiii lor nu au avut astfel de accese, ori si-au impus ei, parintii, parerea.

    RăspundețiȘtergere
  10. Alina: si Andreea alege tot felul de chestii colorate prin magazine, dar le pun la loc. Si recunosc i-am dat de vreo doua ori pinguin cu lapte, pe strada:)). Oribil:d.Astia sunt oamenii, ce poti sa faci? Judeca repede, asa e cel mai la indemana...

    MAriana: sa vezi ce priviri aruncam eu la copiii care urlau pe strada sau la aia care alergau prin restaurante, inainte de Andreea:)). Ma gandeam ca parintii aia sunt incompetenti rau, ca nu-si pot struni copilul. Acum vad altfel realitatea:)

    Simona: exact.Toti am gresit, toti sarim sa judecam, sa aratam cu degetul la un moment dat. Dar daca reusesti sa te schimbi, sa privesti si din alta perspectiva, cred ca poti deveni un om mai bun. Din pacate unii nu pot. Sunt atat de incrancenati, atat de prinsi in ideile lor incat se uita la lumea din jur de parca ar avea jumatate de ochi acoperiti...

    MAria: of...tare m-am intristat cu discutia aia si cu altele de pe acolo. Impartitul asta in tabere, noi si restul lumii, totul in alb si negru, usurinta cu care judecam, cu care respingem o idee doar pentru ca nu corespunde parerii noastre...trist, foarte trist.

    Raluca: Eu mereu am evitat sa cred ca exista un adevar suprem, in orice domeniu. Cred ca exista mai multe feluri de a face ceva, nu neaparat una mai buna sau mai rea. Ci altfel. Si atunci, aleg sa nu judec deloc sau aproape deloc alegerile pe care le facem noi ca mame. PEntru ca fiecare isi stie familia, copilul, limitele, principiile si fiecare face alegeri. Nu mai bune sau mai rele decat altele. Ci altfel. Normal ca exista si exceptii. Normal ca nu pot sa accept bataia de exemplu si sa zic ca e dreptul mamei respective. Asta nu. SAu alte comportamente care traumatizeaza si chinuie copilul.
    In ceea ce priveste hainele, am mai vazut poze cu Alex pe afara, doar in body, cand parea destul de rece:)). Te inteleg. Mie mi-a luat ceva sa invat sa accept dorintele Andreeei in acest domeniu. Initial ma incrancenam sa o imbrac, ca na, e frig, dar ieseau certuri, nervi.Apoi am lasat-o pe ea sa ceara haine, cand simtea nevoia, si a devenit mult mai usor.

    RăspundețiȘtergere
  11. Like, like, like!!!! - ca doar si eu tot de la Facebook si tonele de discutii am ajuns sa scriu la mine pe blog despre mame bune si mame rele. E usor sa judeci si e si mai usor sa bulversezi si mai tare o mama plina oricum de mii de dileme si de sentimente contradictorii.

    P.S. Dar faza cu tocurile tot nu-mi place si nu o inteleg :P (dar am baiat, poate e ceva ce nu stiu eu...).

    RăspundețiȘtergere
  12. Zu, faza cu tocurile ma deranjeaza si pe mine. Acolo as trage totusi linie in ceea ce priveste acceptarea parerilor copilului.Cand ce vrea ea ii face rau pe termen lung, nu ma aprob. SI in plus mi se pare si ciudat dpdv vizual, parca nu merg tocuri la un copil mic...

    RăspundețiȘtergere
  13. La final de cumparaturi eu ma duc de obicei cu minim trei sticle de sampon sustrase de Matei("shapum, capu") ca sa le pun la loc:)))
    Iar despre imbracatul la fetite...am auzit cea mai tare chestie asta iarna. Fetita pe sanie: "Nu merge...". Bunica: "Ce nu merge??Uite, sania aluneca". Fetita exasperata: "Nuuuu buni, nu merge..." si arata manusile ei portocalii si geaca portocalie si apoi sania colorata in rosu, galben si albastru. Deci nu putea sa se dea cu sania pentru ca nu se asorta cu ea:)))
    Matei e foarte docil la imbracat, accepta orice i-as pune pe el, cred ca e o chestie barbateasca si un dezinteres total fata de fashion pentru ca in alte privinte nu e docil deloc!

    RăspundețiȘtergere
  14. Alina, baietii nu stiu cum e cu imbracatul la baieti, dar cred ca tine mai mult de fire si interese decat de sex..
    La noi sunt zile si zile. Uneori accepta propunerile mele vestimentare, alteori par complet eronate:d

    RăspundețiȘtergere
  15. Roxana@ Am folosit si eu pampers din aia gen chilotel si atunci nu m-am omorat dupa ei, mi se pareau cam grosi fata de astia care-i folosesc eu si mai rigizi un pic. Iar acum nici nu ne-ar avantaja, din cauza ca al meu bebe, mai demult constipat, acum face kk de vreo 4-5 ori pe zi, fara sa fie deranjat la stomacel- dimineata la trezire, dupa masa de fructe cand suntem pe-afara, dupa masa de lapte cand se trezeste, dupa masa de pranz si uneori si dupa iaurt. Bine ca nu face si peste noapte. E drept ca acum a inceput sa manance bine si mult mai mult ca inainte...si pampersi aia sunt tare nepractici la schimbat un baietel nabadaios in astfel de conditii de treburi "mari" dese.

    Legat de schimbat si imbracat, la noi e vorba de faptul ca bebe Costin nu are rabdare sau se enerveaza ca el mereu are ceva de ros, de atins, de bagat in gura si eu trebuie sa-l intrerupt din activitatea respectiva macar sa-i bag o mana in tricou sau sa i-l trag peste cap. De aici rezulta zbateri, maraieli, plansete...

    RăspundețiȘtergere
  16. Cristina, noi am inceput sa folosim alea dupa 1 an, chiar cred ca avea un an jumate si pentru ea a fost o noutate, iar pentru noi mai comod. Cand e mic mic, da, pampersul obisnuit e mai bun:)

    RăspundețiȘtergere
  17. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  18. imi dai un miel. eu sunt roxana. raluca e mai sus:))

    RăspundețiȘtergere
  19. miel, miel, miel.....dau ce sa fac, noroc ca a trecut pastele

    RăspundețiȘtergere
  20. da, roxana, si pe mine. si m-a dezamagit. au mai fost si altele, cu merdenele, cu copilul indopat seara, cu circumcizia. incredibil.....nu ma asteptam, mai ales de la oameni cu un anume nivel. in fine, intr-un fel ma distreaza ca ma amuza sa incing spiritele. dar daca ar fi doar o gluma ar fi bine....altfel, sa stii ca tu esti model pt mine. si andreea :))

    RăspundețiȘtergere
  21. Da, pe mine ma socheaza ca in discutiile de genul asta dispare orice fel de umor, de relaxare, totul e super incrancenat, fiecare formulare se ia ad literam, se desface in bucatele si se analizeaza pe subiect-predicat, apoi se ajunge la acuze si chestii personale.
    Sunt model? Poate pentru ca aici par calma si relaxata, dar sa vezi cand ma ajunge oboseala si fi-mea isi arata a zecea oara coltii pe ziua aia, nu mai sunt asa buna de model atunci:d. Caci recunosc nu sunt mereu zen, nu am mereu cata rabdare ar trebui sa am cu ea, nu am mereu solutii sanatoase la refuzul ei de a manca...
    Dar cine are? :)

    RăspundețiȘtergere
  22. daca incepe fro discutie in contradictoriu cu "rosii" ma sinucid electronic, adica nu mai cetesc nici bloguri, ca la FB am renuntat deja :D

    mami

    RăspundețiȘtergere
  23. mami, ce discutie in contradictoriu? Noi suntem pasnice aici:)).
    Iar rosiile eu le prefer in salata:d

    RăspundețiȘtergere
  24. :)))))))))) pai glumeam pasnic ca am neste nervi conform zi plina fara somn la pranz si canicula

    RăspundețiȘtergere
  25. :) Da, bine le mai zici.
    Eu de cand am copil am devenit mult mai toleranta, da mult rau de tot...

    RăspundețiȘtergere
  26. Adelle, cred ca e mult mai simplu sa inveti toleranta cand ajungi in situatii similare celor pe care le criticai:). Pe mine Andreea m-a schimbat foarte mult din punctul asta de vedere.

    RăspundețiȘtergere
  27. Ai dreptate, am uitat de mult sa fiu toleranta...si judec gresit si eu.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum alegi un carucior fara sa te enervezi?

Vacanta in Grecia. Episodul 2: Salonic si Thassos

Pestera Devetashka si Veliko Tarnovo