Poveste absurda cu final mirositor

Sa ne imaginam o poveste. O scena de teatru mai bine..
Sa zicem ca suntem in parc, la zona cu leagane si nisip. E seara, iulie, nu ploua. Copiii se joaca veseli, caraie, alearga, parintii stau la taclale relaxati sau imping leaganele. In fine,scena clasica de parc.
Intr-un colt, un tatic da in leagan un baietel de vreo 3 ani, privind atent dupa fetita de vreo 5, ce misuna in toate partile, si pustiul de vreun an ce se tavaleste prin nisip.
Deodata, fetita se duce pe iarba, la vreun metru de nisip, isi da chilotii jos si face un kaki. Asa, in mijlocul drumului cum s-ar zice, sub privirile nedumerite ale parintilor. Se sterge atenta cu niste servetele ude, vreo 5 sa zicem, si le lasa asa, gramajoara parfumata in iarba de langa nisip.
Abia se intoarce fetita la joaca, ca fratele de 3 ani isi someaza tatal ca vrea si el kk. Taticul isi ia plodul, il duce la juma de metru de gramajoara fetitei, tot in drum, tot in iarba pe unde trece lumea spre iesirea din parc, tot sub privirile tuturor, si ...intelegeti. Il sterge si pe el si mai face o gramajoara de servetele ude, colorate si parfumate.
Sa ne imaginam acum ca un tatic, sa zicem al Andreei, cedeaza si se duce la posesorul celor trei copiii spunându-i pe un ton destul de suparat sa adune macar servetele daca tot si-a lasat copiii sa se kk in drum. Ca ceilalti copii se joaca acolo, ca s-au adunat deja muste, ca pute si e urat.
Omu replica senin ca ar aduna, dar nu are lopata (sic) si ca are trei copii de supravegheat si asta e...fu un accident.
La aceasta replica kafkiana, alti tatici se aduna de prin colturi si il someaza sa faca macar curat in urma lor, daca nu si-a invatat copii sa se duca prin tufisuri cand au astfel de nevoi urgente.
Omul continua sa-si legene baietelul linistit...ca na, nu are lopata, ce naiba.
Una din mamici, sa zicem mamica Sofiei, ii intinde o lopatica de jucarie mov si ii spune sa o pastreze si sa o foloseasca si acum si urmatorile dati cand are astfel de probleme cacacioase. Scena n-ar fi fost desigur completa fara aparitia din umbra a gardianului, vasnic aparator al leaganelor si al corcodusilor din parc.
Dansul repeta rugamintea de a aduna servetelele rahatite, "ca se mai joaca si alti copii pe acolo".
Ca sa nu lungesc povestea, sa zicem ca treitaticul a adunat servetelele cu lopatica si le-a depozitat cam 5 metri mai incolo, tot in iarba, tot in drum, dar oarecum mascate de un pomisor. Gramajoarele colorate au ramas pe loc, asteptand o ploaie de vara care sa le disipeze si sa ingrase pamantul.
Scena ar fi poate amuzanta daca n-ar fi adevarata, petrecuta aseara in minunatul parc Tineretului.

Ce cauta copii de 3 ani la ateliere pentru +6?

Am descoperit in weekend un loc foarte misto, de care stiam, dar nu prea multe, si unde am de gand sa revin. E vorba de Muzeul COlectiilor ...