Vine toamna, ce mai mesterim?

Odata cu scurtarea zilei si lungirea intunericului, se pune problema ce ne facem cu picii. Daca aveti unu ca matza mea, vesnic in cautare, alergare, usor plictisibil si rapid irascibil...atunci e nasol.
Nu cred ca mi-am folosit vreodata atat de mult neuronii pe chestii creative ca acum. Si eu lucrez intr-un domeniu destul de creativ:d
Serile se petrec la noi cu multa mazgaleala, murdarire, amestecare, cu experimente si experiente de toate felurile. Mi-am impus sa devin imuna la mizeria care ramane dupa o astfel de joaca si sa ma bucur de bucuria Andreei. Curatenia dupa.
Ne jucam cu culori, cu orez, cu paste, cu apa, multa apa, cu hartie colorata si alba, cu lipici si sclipici. De fapt, experienta cu sclipiciul a fost nascatoare de nervi de ambele parti asa ca o mai amanam:d...
Nu va imaginati ca am rabdare sau dispozitie in fiecare zi. Nu. De multe ori, recunosc, seara stam la desene sau citim o carticica...Si tot asa recunosc ca nu toate ideile sunt originale, ale mele :).

Taiem bucatele de hartie colorata...
Le stropim cu apa....
Si le lipim pe o maare coala alba.
Apoi, trecem la altceva si le lasam la uscat. A doua zi le dezlipim usor si vedem ca hartia alba e pictata in multe patratele colorate:d
Ma rog, partea de a doua zi a revenit mamei.. Pentru Andreea cel mai interesant a fost sa taie (ajutata) hartiile, sa le stropeasca cu apa si sa vada ca se pot lipi una peste alta:d

Ce cauta copiii de 3 ani la ateliere pentru +6?

Am descoperit in weekend un loc foarte misto, de care stiam, dar nu prea multe, si unde am de gand sa revin. E vorba de Muzeul COlectiilor ...