Despre noptile noastre

In ultimele saptamani somnul meu de noapte s-a cam dus. De fapt Somnul, caci somn de zi nu am:d
Intai a fost perioada cu prea cald, afara si in casa, cand noptile transpiram feroce si ne rasuceam in cearsaf. La noi asta nu e o problema. La Andreea e. Caci ramanea rasucita, imbarligata, infasurata in panza si se trezea nervoasa si nu se putea misca si ma striga. De 3-4 ori pe noapte. Sa o dezleg din cearsaf, sa se intinda la locul ei si sa o invelesc din nou..Pana la urmatoarea rasucire de pe o parte pe alta, cand drama se repeta.
Apoi a venit racoarea si am scos pilota. Am zis ca l-am luat pe Dumnezeu de picior, caci pilota e maare si pufoasa si nu se infasoara miseleste in jurul tau ca sa nu te mai poti misca. Asa ca Andreea a revenit o vreme la somnul ei dulce. Si eu la al meu.
Apoi a venit raceala, cu muci si tuse si treziri dese si plansete neconsolate si arpirat de muci la 2 noaptea si dat apa de 3,4, 5 ori si facut pishu de 2-3 ori si dat sirop de tuse de n-ori ca sa poata dormi copilul macar o ora. Hai, poate dorm si eu...
Si incet trece si raceala asta...dar somnul meu tot nu se intoarce. Ca mai nou matza ma striga noaptea pentru ca a ajuns cumva peste pilota si ii e frig si " mami, unde e paturica mea?" si o asez la loc, pun pilota peste, dau pupic si plec. Si povestea se repeta de 3-4 ori pe noapte....
Asa ca nu imi mai fac iluzii...nu mai astept schimbari. M-am consolat. Mult timp de-acum incolo o sa ma gandesc cu nostalgie la somnul meu legat de noapte...

Ce cauta copiii de 3 ani la ateliere pentru +6?

Am descoperit in weekend un loc foarte misto, de care stiam, dar nu prea multe, si unde am de gand sa revin. E vorba de Muzeul COlectiilor ...