Pana cand ne jucam?


Dimineata am fost la balet, Andreea de fapt, eu am motait pe scaun. Sunt asa dragute fetitele mici si cochete, cu fundite in par si fustite de voal, incercand sa urmeze pasii doamnei Violeta. Pasi care mie mi se par atat de simpli, dar care la 3-4 ani cer atata concentrare
...care e stanga, cum adica piciorul in spate, cum adica mana sus si piciorul in lateral, unde duc degetele, ce fac cu capu acu???....
O vad atenta, incercand sa nimereasca pasii, o vad cum uneori se enerveaza ca nu reuseste si renunta. Sta pe loc si se uita. Apoi incearca din nou. Hai ca parca a iesit mai bine:). Unele miscari ii ies natural, bratele sunt ceva mai obisnuite cu leganarea, degetele canta ca la pian. Picioarele, eeei picioarele inca au miscari incurcate si impleticite, inca nu o asculta mereu:D
Desi mereu mi s-a parut o fetita tare dinamica si sportiva, de fapt imi dau seama ca echilibrul nu e o treaba asa usoara. Sa tii calcaiele lipite si varfurile desfacute, cu genunchii intinsi...si sa nu cazi.?.....pfuuu..greu:d.
Pentru noi baletul , inotul sunt inca o joaca. Un mod de a face putina miscare, de a obisnui corpul cu o pozitie frumoasa, de a pune putin muschii la treaba. Dar o joaca pana la urma. In care cerem totusi atentie si rabdare.
Dar astazi am cunoscut la balet o bunica, venita cu fetita de 4.5 ani, care m-a auzit vorbind de inot si m-a intrebat daca am fsot cu Andreea la concursuri...I-am zis ca are 3 ani si 4 luni si abia merge la inot de vreo 2 luni, ca deocamdata vrem sa se obisnuiasca cu apa, sa se miste natural in ea, sa intre pe la fund fara teama.. Mi-a explicat ca fetita ei a mers de la 3.5 ani la inot si dupa 2 luni participa la concursuri, organizate acolo la bazin. Tot anul trecut incepuse baletul si acum bunica spera ca fetita sa fie "avansata" la o grupa mai profi... Banuiesc ca e bine sa inveti copilul de mic cu ideea de competitie, de concurs. Sa fie cel mai bun. Dar parca e cam devreme la 3-4 ani. Habar n-am...nu m-am gandit pana acum ca exista concursuri si la varsta asta. Am crezut ca deocamdata e timpul pentru joaca, concursurile mai tarziu.
Deci cum e de fapt? De la ce varsta incepem sa invatam copilul sa lupte pentru primul loc? Cand ii povestim de medalii si premii si podium? Cand ii spunem ca ok, joaca e frumoasa, dar vezi tu, in viata trebuie sa castigi...
Intotdeauna am avut o dilema cu sistemul de recompense aplicat din ce vad eu destul de des. Ai mancat tot, primesti o bulina zambareata, ai dansat frumos, uite un abtibild, ai desenat fara sa treci peste linie uite o pisicuta, ai spalat farfuria uite nush ce...Pana unde e ok si cand e prea mult? Caci da, copilul trebuie sa inteleaga ca a facut ceva bine sau frumos sau corect si pentru asta a primit un soi de premiu, dar nu e riscant ca premiul in sine sa devina singura motivatie? Adica sa faca diverse lucruri doar ca sa primeasca ceva dorit? Nu pentru ca ii place sau pentru ca asa trebuie sau pentru ca asa e corect?

Ce cauta copiii de 3 ani la ateliere pentru +6?

Am descoperit in weekend un loc foarte misto, de care stiam, dar nu prea multe, si unde am de gand sa revin. E vorba de Muzeul COlectiilor ...