Numarand cadourile


Mai e putin pana la Craciun si din nou am impresia ca nu am destul timp de pregatiri. Am facut lista cu cadouri, au si inceput sa se adune, cuminti, in sertare, mici, colorate, asteptand sa le asez in ordine si sa le pun etichete. Mai sunt cateva de venit. Cateva de facut.
Am facut lista cu decoratiuni, am salvat site-uri, poze, idei. Sigur nu voi avea timp sa le fac pe toate, dar macar 2-3 tot facem.
Am facut lista cu aperitive pentru masa de Craciun, organizata la noi, pentru oameni dragi.
CD-ul cu colinde e demult in cd player, cartea de povesti cu Mos e citita, spiridusii ne privesc de la geam...
Dar ce inseamna Craciun pana la urma? In ultimele zile tot citesc despre cadouri. Despre jucarii. Tone, saci, gramezi. Ce jucarii sa luam? Care e mai potrivita pentru o anumita varsta. Cate sa fie? De unde le luam. Fuga dupa oferte, dupa magazine. Cozi de parinti disperati sa nu rateze vreo papusa vorbitoare sau vreun trenulet colorat. Toata agitatia asta imi da cumva impresia ca pierdem din vedere esentialul. Si anume, Craciunul.
Dincolo de semnificatia religioasa, care poate fi sau nu pe gustul fiecaruia, ramane totusi o idee. Aceea de iubire, de caldura, de a fi impreuna, de a reuni familia, de a crea ceva impreuna, de a darui, dar nu mult, ci frumos.
De cate cadouri are nevoie un copil pentru a fi fericit? Aud parinti care spun ca daca nu primeste nu stiu ce jucarie, o sa planga. Parinti care spun ca daca e Craciun trebuie sa fie multe cadouri, nu unu. Ci 3,4,5, sa simta copilul sarbatoarea. Acelasi lucru l-am vazut si la Mos Nicolae, tentatia de a umple nu o pereche de ghetute, ci 10, de a oferi nu un cadou mic, niste fructe, ceva dulce, ci muulte jucarii, muuulte bomboane, ciocolata, sclipici si lumini. 
Parerea mea este ca un cadou care inseamna ceva pentru el, un ceva ce si-a dorit cu adevarat, este de ajuns. Nu are nevoie de 3-4 cutii, de pungi indesate, de 5 carti, 2 papusi, 3 trenulete, niste bomboane, un Kinder, niste joculete si hai, sa fie si niste ciocolata.
Andreea de exemplu vrea de la Mos un costum de floare si un fluture de jucarie. O sa-i dau tutuul verde, facut de mine, si un fluture.
Craciunul trebuie creat impreuna, in familie, si abia atunci va capata o semnificatie, abia atunci va deveni o amintire pretuita. Din ritualurile pe care le facem impreuna. Caci nimeni nu-si aminteste peste ani ce joc a primit sau cate carti. Mai ales ca ocazii de a primii cadouri sunt cu zecile peste an. Mai ales ca cei mici primesc cadouri si cand nu e vreo ocazie:)).
Si atunci ar trebui sa facem din Craciun mai mult decat un motiv pentru a cumpara multe jucarii si a le indesa sub brad, crezand ca bucuria de moment a celui mic inseamna o sarbatoare de succes.
La noi Craciun inseamna miros de scortisoara, briose facute cu Andreea, braduti de carton pictati, beteala lipita pe stelute, cutii de cadouri cu fundite, colinde in sufragerie, beculete pe pat....Inseamna sa facem bradul impreuna, chiar daca globurile si beteala vor fi insirate prin toata casa. Si inseamna cate o cutie cu eticheta rosie pentru fiecare om drag.
Anul asta am eliminat de tot alergatura prin magazine, statul la cozi, cautarea jucariei perfecte, cadourile de complezenta, cu o esarfa sau ciorapi:d. In schimb, voi “croi” mici cadouri personalizate, pentru fiecare om in parte. Probabil nu vor fi perfecte, probabil “ajutorul” Andreei se va vedea in mici mazgalituri sau excesul de sclipici, dar nu va conta deloc.
Singura exceptie de la regula un cadou de caciula este Andreea, care va primi, daca are noroc, si o pisica.

Ce cauta copii de 3 ani la ateliere pentru +6?

Am descoperit in weekend un loc foarte misto, de care stiam, dar nu prea multe, si unde am de gand sa revin. E vorba de Muzeul COlectiilor ...