Gura Diham-Diham-Poiana Izvoarelor-Gura Diham

Vacanta la bunici se dovedeste pana la urma chiar frumoasa. Se pare ca cicaleala mea si rugamintile de a profita de vremea buna ca sa plimbe matza pe ici pe colo au dat roade:d.
Pana acum au fost in 2 excursii mari, una cu telescaunul din Predeal si apoi pe jos pana la cabana Garbova (cca 30 min) si alta cu telegondola din Azuga pana sus, pe Sorica. Andreea e super incantata si in weekend ne-a povestit ce a vazut. In rest au fost la un paraias din padure unde a facut plaja si ceva baie la picioare. 
Spre bucuria mea are si niste copii in vecini cu care se joaca in curte. Bunicul a pus cortul si casuta asa ca fetele si-au amenajat un fel de camera a lor inauntru, cu scaune, mese, paturi, borcane cu pensule, papusi si alte jucarele. Cica baietii nu au voie acolo, ci sunt lasati doar in casuta roz...
In weekend am zis sa lasam bunicii sa respire un pic si am preluat-o noi pe Andreea. 
Am mers cu masina pana in Gura Diham si de acolo pe picioarele proprii pana la cabana Diham. Pe indicatorul de la inceputul traseului scrie ca dureaza 1.30-2 ore, dar eu ma gandeam ca vom face un pic mai mult cu Andreea. N-a fost cazul. Am plecat la 10, am ajuns la 12, desi ne-am mai oprit de cateva ori, am cules conuri, am baut apa, am mai stat pe buturugi si chiar am facut un picnic rapid cu sandvisuri pentru ca batea cam tare vantul in zona. Traseul este accesibil, desi pornirea este destul de neplacuta, pe o panta abrupta care te poate demoraliza. Dupa cca 20 de minute insa se intra in padure si drumul continua cu pante usoare si zone drepte inca vreo ora. Ultima jumatate de ora este drum forestier, in coborare lenta. 
Dupa ce ne-am cazat (camera tripla e 90 de lei), am iesit la o bere pe iarba. Cald cald, senin, muntii se vad superb de acolo. Pentru ca exista drum forestier pana acolo era cam plin de masini si oameni, dar in niciun caz ca la Gura Diham unde este oribil de aglomerat...
 Din nou matza s-a lipit de 2 fetite si s-au jucat pe la leagane, s-au catarat pe busteni, au alergat incolo si-ncoace toata ziua. Seara am ramas afara pana spre ora 10.00 caci era cald si stele multe si frumos. Cu ocazia asta am vazut si doi ametiti care erau undeva sus pe munte, departe rau de cabana si faceau semne cu lanternele...Cineva a sunat la 112 si sper ca au ajuns cu bine la adapost...
A doua zi am plecat din Diham pe la 9 juma si am facut un ocol pana la Poiana Izvoarelor, o cabana aflata la o ora distanta. Pana acolo se urca usor cam juma de ora, pana ajungi pe un platou unde merita sa stai putin cu ochii in sus si sa admiri Bucegii. Par atat de aproape ca zici ca din doua picioare ajungi la baza lor:d:d.  Apoi poteca o ia linistita la vale si ajunge repede langa cabana. Am baut un ceai bunicel si am lasat matza sa dea iarba la gaini si sa isi odihneasca un pic picioarele, dupa care am pornit la vale spre Gura Diham, unde am ajuns dupa vreo ora juma cred, cu pauze de cules bete si flori, topait peste paraiase si studiat ciupercile....Drumul este insa usor, coboara in continuu prin padure, pe o poteca lata. 
Andreea s-a descurcat super bine in ambele zile, a alergat pe poteca in sus si-n jos si s-a distrat. O singura data a zis ca a obosit si vrea pauza, pe drumul spre Diham, cand tot urcam de vreo juma de ora si se simtea. 
Poze nu am inca din pacate pentru ca am lasat camera foto bunicilor:). O sa pun insa poze din vacanta la bunici cand se intoarce matza in Bucuresti. 

Ce cauta copii de 3 ani la ateliere pentru +6?

Am descoperit in weekend un loc foarte misto, de care stiam, dar nu prea multe, si unde am de gand sa revin. E vorba de Muzeul COlectiilor ...