Homeschooling sau asa ceva

Homeschoolingul este un subiect pe care il intalnesc foarte des pe blogurile de afara si vrand nevrand m-am interesat si eu despre ce e vorba. Circumspecta initial, mi-am dat apoi seama ca organizat intr-un cadru potrivit si de persoane care se pricep oarecum la pedagogie, chiar si intr-un mod neprofesionis, nativ cumva, procesul are mari sanse de succes. Prin succes intelegand ca cel mic dobandeste o multitudine de cunostinte, din domenii diferite, fara stresul si oboseala care apar din pacate in sistemul de invatamant clasic.
In acelasi timp mi-am dat seama ca eu nu as putea sa fac homeschooling cu fii-mea pentru ca nu am metoda, rabdare si timp. Si doi, imaginea mea despre un homeschooling ideal este greu de pus in practica in Romania.
In primul rand, am spus deja, parintele ar trebui sa studieze sau sa fie cumva de meserie, pentru a putea structura lectiile intr-un mod eficient dar si extrem de creativ. Ceea ce implica oarecum automat ca parintele respectiv sta acasa sau lucreaza doar part-time. Altfel, sa faci homeschooling la ora 7 seara cand ajungi acasa de la munca e cam greu...
Apoi mediul in care se desfasoara toata treaba ar trebui sa fie altceva decat o camera de bloc, asa cum se intampla de cele mai multe ori. De ce? Pentru mine metoda aceasta de invatare presupune introducerea copilului in informatie intr-un mod cat mai natural si practic. Adica vorbesti de ratze, te duci cu el in curte si studiezi ce fac ratzele. Vorbesti despre cresterea plantelor tii "lectia" printre rasadurile de rosii. Exagerez un pic, dar fiecare tema ar trebui sa fie insotita de experimente, de studiu in natura, de incercari practice, etc. Multe din lucrurile astea se pot face si intr-un apartament de bloc, dar cumva pentru mine valoarea homeschoolingului sta tocmai in faptul ca permite copilului sa petreaca mai mult timp in afara unei camere destinate studiului, oriunde ar fi ea.
Tot din ce am vazut pe afara, foarte rar homeschoolingul se desfasoara cu un singur copil, majoritatea desfasurand "orele" cu mai multi frati de varste diferite impreuna. Ceea ce aduce cumva a sistem waldorf...Cred ca atunci cand sunt mici copiii invata mult mai usor daca sunt intre ei, daca discuta si colaboreaza la nivelul lor, mai degraba decat daca lectiile se desfasoara doar intre el si mama/tata.
Homeschooling presupune de asemenea o investitie, in carti, enciclopedii, materiale pentru craft. Din fericire in ziua de azi multe dintre materialele necesare se pot printa free de pe net. Altele se pot imprumuta. Deci solutii exista. E nevoie insa de rabdare, timp si idei ca sa stii unde sa cauti si cum sa le folosesti cat mai eficient.
Eu, intre homeschool si gradinita as alege oricand a doua solutie. Dincolo de bubele ei, cred ca gradinita a fost si este un lucru bun, cel putin pentru Andreea. Pentru ca o invata sa se descurce singura in anumite situatii, dar si pentru ca o invata sa ceara si sa accepte ajutor. Pentru ca o obliga sa tolereze si alte nevoi si alte prioritati decat ale ei. Pentru ca o indeamna sa se descurce singura in situatii in care bunicii sau bona ar sari sa o ajute. Pentru ca are acces la informatii diverse in fiecare zi, lucru pe care nu i l-as putea oferi acasa. etc.
In schimb, imi dau seama ca orice sistem generalist se ocupa de medie, ofera o baza de cunostinte considerata esentiala, dar nu umbla la detalii sau la personalizari. E imposibil sa tii cont de nivelul si preferintele fiecarui copil.
Aici cred ca intervine rolul parintilor. De exemplu noi stim ca Andreea e fascinata de dinozauri asa ca vorbim deseori acasa despre ei, ne uitam pe carti, desenam, discutam. Stiu ca la gradi literele si cifrele se invata intr-un ritm extrem de lent, asa ca mergem un pic inainte cu noutatile acasa. Stiu ca Andreea este foarte interesata de continente si diferentele dintre oamenii de colo si de colo, asa ca facem "lectii" pe glob, desenam copiii asiatici si negri, deosebim hainutele lor, vorbim depsre culturile lor diferite si animalele care traiesc acolo. Etc.

Gradinita ofera o baza generala. Acasa cunostintele sunt personalizate si extinse. Un soi de part-homeschooling:d 

Comentarii

  1. Eu cred in importanta gradinitei, a socializarii zi de zi cu aceiasi copii de varte apropiate, a dobandirii independentei fata de mama si familie.
    De exemplu Costin e mult mai putin mofturos la mancare de cand e la gradinita. Mananca supe, ciorbe, ceea ce acasa nu se intampla ever. La fel nu manca mazare, varza, acum da. Ma bucur ca al meu Costin merge fara lacrimi si sta la gradinita, chiar si alea 4 ore care le sta. E important sa invete sa se descurce si alfel decat cu mama sau cineva din familie pe langa el.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum alegi un carucior fara sa te enervezi?

Vacanta in Grecia. Episodul 2: Salonic si Thassos

Pestera Devetashka si Veliko Tarnovo