Taramul Zmeilor si prin imprejurimi

Despre Taramul Zmeilor s-a tot scris in ultima vreme, fie ca oamenii au ajuns acolo pe cont propriu, fie prin gradinita sau alte chestii organizate. Noi am tot amanat sa mergem, cel mai des pe motiv de vreme naspa. Apoi Andreea a ajuns la Zmei cu gradinita si s-a intors de acolo asa incantata incat am zis ca merita sa mai mergem o data cu ea.
Taramul Zmeilor este o poveste despre cai, o poveste un pic trista, dar doar un pic. Pentru ca in rest este despre iubire si despre salvare. Cei patru cai ingrijiti in acest centru, plus iepurasii, gainile ciudate, cainii extrem de prietenosi si pisicile hoinare sunt o dovada ca acolo unde sunt oameni harnici, cu suflet si curaj, lucruri minunate se pot intampla. 
Taramul Zmeilor este la iesirea din satul Cozieni, langa padure, in camp. Cladirea si curtea se vad din drumul principal, alta semnalizare neexistand din pacate. Apoi e un drum de tara, scurt si accesibil. Din Bucuresti pana acolo noi am facut cam jumatate de ora, depinde de trafic si de zona din care vii.

O plimbare de 10 de minute cu calul costa 20 de lei. Animalele sunt blande, frumoase si foarte intelegatoare. Stau la mangaiat si pupacit si mananca frumos morcovii din mana. 
Cainii se tin dupa tine scai si se milogesc dupa ceva de rontait, iar iepurii sunt moi si cu urechi fooaartee lungi. Despre pisici nush ce sa va zic pentru  ca erau plecate cat am stat noi in zona....

De mancat si baut nu exista acolo, asa ca noi ne-am dus pregatiti, cu fructe, pricomigdale si limonada. Plus o punga de morcovi pentru cai. Curtea e mare, cu loc de batut mingea, badminton, ridicat un zmeu, topait, construit la nisip. Ideal ar fi de mers cu 2-3 copii pentru ca unul singur nu prea are ce face. O sa mergem mai in gasca data viitoare. 
Alte detalii tehnice gasiti pe siteul lor. 
Dupa ce am stat vreo ora si un pic acolo, ne-am gandit ca n-ar fi rau sa mai mancam si altceva in afara de fructe. Plus ca, fiind doar noi trei, nu prea mai aveam ce face dupa ce ne-am plimbat cu caii....
Si asa am ajuns la al doilea loc frumos al zilei, Casa Pustnicu. Care nu e doar o casa, ci un complex maricel, in mijlocul padurii Branesti, pe malul lacului, chiar vizavi de Manastirea Pasarea. Este un loc foarte frumos, cu terasa construita printre copaci, poteca de plimbat cu bicicleta, loc de joaca (amarat, dar exista), spatii de picnic (pline de grataristi in weekend). Taxa de intrare este 10 lei de masina. Mancarea este buna, cu preturi decente.
Asa ca daca ajungeti in zona si nu stiti unde sa mancati, e o varianta buna asta.
 Daca aveti timp si chef, puteti vizita in aceeasi zi si Manastirea Pasarea, care e foarte aproape de caluti. Eu am fost acolo cand eram mica si imi amintesc ca era frumos, cu multe flori si verdeata. Imprejurarile in care am ajuns acolo nu sunt cele mai vesele din pacate asa ca nu m-a atras ideea de a vizita locul din nou....Dar este frumos, merita sa aruncati un ochi. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum alegi un carucior fara sa te enervezi?

Vacanta in Grecia. Episodul 2: Salonic si Thassos

Pestera Devetashka si Veliko Tarnovo