Despre religie si Big Bang la 5.5 ani

Cand era Andreea mica, dilemele noastre erau legate de mancare, somn, pampers, creme...Din cantitatea uriasa de informatii si recomandari, am selectat ce ni s-a parut noua ok, ce ni s-a potrivit. La fel si atunci cand a venit vorba de metode de crestere si educatie. Am citit, am selectat, am testat, am vazut ce merge si ce nu la Andreea. 
Acum, am ajuns la varsta problemelor mari. Sau mai mari. Si din nou ne trezim in situatia de a face alegeri. 
Andreea este foarte fascinata de dinozauri, vrea sa citeasca despre ei, sa vorbim despre ei, sa-i desenam. Asa ca i-am tot povestit in ultimele luni despre formarea pamantului, despre vremea cand traiau dinozaurii si cum au disparut ei, despre asteroizi si despre ce s-a intamplat dupa ce au disparut dinozaurii. Asa a venit vorba despre mamifere, despre maimute si alte vietati care fac pui. 
Si eventual despre oameni...
Ea stia ceva de la gradi despre oamenii preistorici, cum traiau ei in pesteri si vanau animale. Asa ca introducerea era facuta..
Aveam de ales insa intre a spune ca omul a fost creat de Dzeu si a aparut asa, deodata, in Rai. 
Sau a povesti ca el s-a dezvoltat in foarte multi ani dintr-o ramura de maimute mai speciale, ca a devenit tot mai descurcaret, mai inteligent, ca a invatat sa faca unelte si sa vaneze si sa faca focul si apoi sa nu mai doarma in pesteri, ci in case de lut si si si...
Cum eu nu cred ca omul a aparut din lut modelat de Dzeu, mi s-a parut corect sa ii spun si ei teoria evolutiei. Daca mai tarziu va alege sa creada altceva, e dreptul ei. Dar deocamdata, o voi invata ce spune stiinta. 
Ca stelele si planetele s-au format in urma Big Bang. Ca omul este o fiinta care a evoluat din alte mamifere. Ca avem creier ca sa invatam si sa luam decizii singuri, ca viitorul nu este deja trasat de o putere suprema. Ca nu exista draci care vin si ne iau in Iad pentru ca suntem rai. Sau ne pedepsesc cu boli si accidente. 
La fel cum ii spun ca nimeni nu stie ce a fost inainte de Big Bang, ca nimeni nu stie daca universul se termina undeva. Ca nimeni nu stie cu adevarat ce se intampla cu oamenii dupa ce mor, dar ca eu cred ca o parte din ei ramane cu noi atata timp cat ne aducem aminte de ei. Ca nimic nu dispare, totul se transforma:). 
Ca exista certitudini si exista dileme, intrebari la care inca se cauta un raspuns. 
Si ca suntem buni si iubim si gandim si cautam frumosul nu pentru ca asa ajungem in Rai, ci pentru ca asa traim frumos si pentru ca asta ne face fericiti. 
Si, dincolo de toate teoriile, o voi invata sa fie toleranta si sa accepte credintele si alegerile altora. 

Comentarii

  1. Si eu sunt in aceeasi dilema. Doar ca la noi starea de fapt e mai complicata, ce spun eu acasa nu are voie sa se contrazica cu dogma de la scoala - ai mei sunt la scoala catolica si n-as putea sa le spun ca institutia aia unde lor le place in mod deosebit ii invata minciuni... si daca cu Robbie ar mai fi ok sa-i spun ca una-i credinta si alta stiinta... la Emmy e inca ceva mai greu :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mda, trebuie sa fii diplomata:). sa mergi cumva intre cele doua idei..complicat:)

      Ștergere
    2. Super complicat. Deocamdata e ok, pentru ca n-au intrat in foarte multe amanunte nici in creationism nici in evolutionism, dar sunt chiar curioasa cum o sa devina problema. Nu-s eu extrem de religioasa, mai mult rezonez la ideea de a-ti ajuta aproapele si a nu face rau, dar aici am avut de ales intre a da copiii la scoala publica sau cea catolica si am ales cu ochii inchisi, nivelul de predare, profesorii, colectivul si altele mi se par net superioare la aia cu Doamne-Doamne. Normal, exceptii exista peste tot, dar noi pana acum am tras lozul castigator, scoala noastra e extraordinara. Si deocamdata spre bucuria mea nu s-a insistat decat pe ideea ca Dumnezeu e bun, nu e razbunator, nu exista copii buni sau rai, si-asa mai departe. Se insista pe a fi bun si a ajuta pe altii, exact cum imi place mie. O sa vad pe unde scot camasa mai departe, probabil o sa trebuiasca sa am cu copiii o discutie mai complexa sa facem diferenta intre ce s-a intamplat de fapt (big bang & all) si ce cred unii... si de ce.

      Ștergere
  2. Ah, Roxana, m-ai uns pe suflet. Vad in jur numai oameni foarte dispusi sa-si lase copiii pe mana dogmei aparuta mai nou in scoala romaneasca inca din gradinita. Chestie care mi se pare uluitoare pentru anii in care traim. Si eu la fel i-am povestit Marei despre aparitia universului si evolutia omului si a speciilor de animale. Si despre dragoste, respect si toleranta catre oameni oricine ar fi ei.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu n-am probleme cu ceilalti, fiecare are propriile credinte si le prezinta cum crede mai bine. Ce ma deranjeaza este prezenta religiei in gradinite si scoli. Povestile despre copiii buni si cuminti care ii plac lu Doamne Doamne si copiii neastamparati care sunt pedepsiti de Cel de Sus...Ma deranjeaza sa li se spuna ca Dzeu a creat omul si planetele si soarele si toate cele.
      Cred ca religia ar trebui sa lipseasca din invatamant, sa fie strict o discutie in familie.
      Acum e nebunia cu serbarea de Craciun, unde se face o scena biblica, evident, dar in care apare si Mos Craciun si spiridusii si ingerii si toata lumea. Ideea nu e rea, e haios, creativ, dar dilemele lu fii-mea sunt cine sunt ingerii si cine sunt spiridusii, de ce ingerii au cercuri galbene deasupra capului si ce treaba are Mos Craciun cu Isus :d.
      I-am zis ca sunt niste povesti, niste legende si ca de fapt este vorba despre a fi bun si darnic si iubitor...

      Ștergere
    2. Pai nici eu n-am nici o problema cu nimeni atata vreme cat nu mi se baga pe gat trebusoara altuia. Iar faptul ca lumea accepta ce se intampla in scoli duce din ce in ce mai mult la interventia Bisericii in sistemul de invatamant. Daca toti ar fi sarit ca nu vor, daca lumea ar fi retras copiii de la ora de religie atat de pervers aruncata in programa, daca romanii ar fi deschisi la cap nu s-ar fi ajuns la asa ceva. Ca una e sa ii explici povestea, basmul cu nasterea unui tip pe nume Iisus si alta e sa faci dogmatizare de la 5 ani.

      Ștergere
  3. https://www.youtube.com/watch?v=CRBHxJBUv_A

    RăspundețiȘtergere
  4. Corect ce spui tu! Eu nu abordez niciun subiect religios cu Iulia, e ceva ce nu pot explica logic.
    Mi-a fost destul de greu sa-i explic moartea, de ce mor oamenii, lucrurile legate de moarte mi-au dat batai de cap, dar am fost sincera!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nici noi nu discutam subiecte religioase acasa, dar aude tot felul de lucruri la gradi...Asa ca uneori rebuie sa venim cu completari sau explicatii.
      Cu moartea a fost la noi un subiect sensibil, pentru ca asocia moartea cu separarea de noi. si ma intreba daca atunci cand mor eu o sa ma mai vada sau daca atunci cand moare ea o sa fim suparati. Creepy stuff :d. Dupa o vreme de explicatii si povesti s-a linistit, acum vad ca nu mai pare asa preocupata de idee.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum alegi un carucior fara sa te enervezi?

Vacanta in Grecia. Episodul 2: Salonic si Thassos

Pestera Devetashka si Veliko Tarnovo