Despre zahar si alti demoni

Tot citesc in ultima vreme luari de pozitie cu privire la anumite aspecte ale cresterii copilului atat de vehemente si radicale ca mi se ridica parul pe  mine. Prima reactie e sa cer putin echilibru, putin gri intre atat alb si negru, dar apoi caut varsta copilului si incerc sa imi amintesc cum gandeam eu la vremea mea:d
Caci da, cand Andreea avea 1-2-3 ani, eram usor mai radicala decat acum. Lucrurile erau mult mai transante. Griul greu de vazut. Nu aveam multe certuri cu ai mei, dar cele mai crancene au fost pe mancarea, hainele si educatia Andreei..
La noi in casa s-a mancat intotdeauna cu atentie la sanatate, fara mult zahar, fara grasimi, fara prajeli. Nu mereu, dar de cele mai multe ori incercam sa pastram regulile astea. Pe care le aplicam si Andreei. Mancam rar de tot cartofi prajiti, extrem de rar dulciuri si alea fara sa balteasca zaharul in ele, cat mai rar pui, cat mai rar chestii la tigaie. De obicei mancam gratar, salate, sandvisuri la grill, paste si smoothies. Multe fructe. Unt de arahide. Rar scapam la Nutella. Si mai rar la prajituri din comert. Adica la vreo 2 luni. 
Cand Andreea avea pana in 3 ani si statea cu ai mei mult timp eram obsedata de porcariile din parc, refuzam sa ii iau pufuleti, covrigi, merdenele, briose acoperite cu zahar. Facusem concesie la sticksuri. Le facusem instructie la ai mei sa nu cumva sa cumpere asa ceva, ci sa ia la ei fructe. Evident ca ne intalneam cu prieteni care nu erau la fel de obsedati ca mine si acceptam sa bagam si noi mana in pungile lor. Nu mi s-a parut vreodata ca niste pufuleti mancati de 2 ori pe saptamana vor influenta determinant evolutia Andreei sau gustul ei culinar. Ceea ce s-a dovedit perfect adevarat. Nu cere niciodata pufuleti, nu face criza in magazine daca vede junk food. 
Cand am inceput gradinita, am realizat ca nu pot controla chiar tot ce mananca acolo. Ca nu accept mezeluri si carnati la 3 ani, dar o placinta, o briosa nu o sa fie moartea. 
Recunosc ca de multe ori meniurile de gradinita sunt oribile din punct de vedere nutritiv, dar sunt si exceptii. Exista gradinite cu mancare decenta, cu limite de bun simt. 
Ce vreau sa spun este ca lucrurile nu sunt mereu in alb si negru. Ca meniul de acasa nu poate fi reprodus integral in orice alt loc si ca atata timp cand tu ca parinte ai grija sa ii oferi o educatie alimentara corecta, sa stabilesti niste reguli, lucrurile nu degenereaza. 
Zaharul in cantitati mari e nociv. Niste zahar din cand in cand nu are un efect atat de rau. Faina e naspa, dar face parte din viata noastra. La fel si fructele si legumele crescute fara soare, carnea hormonizata si aerul poluat. Oricat ne-ar placea sa traim ca in 1800, traim in 2015. Cu bune si rele si cumva trebuie sa ne adaptam. Sa pastram o linie de mijloc ca sa nu ajungem atat de obsedati de ce mancam incat ratam alte lucruri esentiale. 
Pentru mine o iesire la prajitura cu fiimea este mai valoroasa si mai amuzanta decat teama ca valeu bag zahar in ea.
PS: nu vorbesc de cazurile extreme, cand copiii sunt hraniti constant cu covrigi, merdenele si croissant, care la 7 ani sunt obezi si nu pot traversa un parc ca pic lati de oboseala...
PS2: poate ajuta. ce concluzii trageam eu despre gradinite in 2011, dupa ce vizitasem cateva. 

Comentarii

  1. Si eu incerc sa hranesc copiii intr-un mod care mie mi se pare normal. Adica pe cat posibil sanatos, fara sa dam in obsesii, ca tine, am ajuns in timp la aceleasi concluzii, niste zahar pe ici pe colo n-o sa-i omoare. Avantajul (major) la noi e mediul. Pentru ca la gradi cat a fost Robbie faceau mancare "from scratch" (adica fara nici un fel de semipreparat, totul de la 0) cu mancare extrem de sanatoasa si pe cat posibil organica (ei nu s-au laudat, dar curioasa de mine n-a rezistat sa nu se ofere voluntar de cate ori s-a putut sa-i ajut la aprovizionare, asa ca am vazut first hand ce se baga in copii, si mi-ar fi placut si mie zau). Iar acum, la scoala au ore de nutritie, in care sunt invatati grupele de alimente, rolul lor, ce e bun, ce ajuta, ce nu prea ajuta, ce face de-a dreptul rau (pe intelesul celor mici de 4 ani au "everyday" food, "sometimes food" si "should never be eaten" food), nu ii indoctrineaza dar le explica foarte frumos, ocazie cu care m-am trezit ca fiu-meu nu mai vrea cartofi, pentru ca "fries" sunt doar "sometimes food" si nu sunt prea buni la sanatate, mi-a luat foarte multa vreme sa-i explic ca noi le spunem "fries" dar ca ei de fapt sunt copti in cuptor, deci mult mai sanatosi decat crede el. Prefera legumele crude pentru ca stie ca la prelucrarea termica isi pierd din proprietati si vitamine si asa mai departe... deci nu imi pierd eu timpul degeaba, dimpotriva, uneori chiar trebuie sa dau mai multe explicatii despre ce am pus in farfurie decat mi-ar place... :-)
    P.S. Eu am remarcat doar (nu e un studiu facut pe bune, asa mi s-a parut mie) ca nivelul de atentie si rabdare al copiilor mai mari de 6 ani care mananca multe chestii "junk" parca e mai redus, parca sunt mai agitati, dar repet, asa mi s-a parut mie.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu am noroc ca Andreea nu e mare amatoare de dulciuri, nu insista sa manance ciocolata sau alte dãastea. LA oua Kinder e interesata de surprinza, nu de ambalaj:d. Avem grija sa gatim sanatos acasa si ii explic mereu ca fructele, legumele si niste carne sunt necesare ca sa fim sanatosi. La masa de seara insist mereu sa manance si o leguma, ardei, rosie (care nu e chiar leguma de fapt :D), salata, castravete...Stie ca sucurile din comert sunt no no si mereu ii iau apa sau limonada..
      Dar, daca cineva ii ofera o bomboana, nu sar la gatul omului. Daca o prietena de-a ei ii ofera un covrig, il primeste.
      Nu stiu cum e cu atentia...sunt sigura ca zaharul si junk foodul in cantitati mari au efecte vizibile.

      Ștergere
  2. Eu nu-s de acord pentru ca am vazut ca majoritatea copiilor care primesc zahar de mici ajung sa il ceara si sa-l prefere oricarui alt aliment. Tu ai avut doar niste noroc! Iar o iesire cu fi-mea e la fel de amuzanta cand avem in fata friptura. Eu nu i-am dat si nu-i dau zahar Marei si daca ar fi fost sa o duc la gradinita as fi avut aceleasi pretentii ca Ioana (ca presupun ca pe ea o critici tu aici de fapt). "Moderatie" pur si simplu nu exista cand vine vorba de chestii dulci. Si nici nu are de ce sa existe, copilul nu are nici un fel de nevoie de zahar procesat si "prajituri". Si traieste extrem de fericit cu ideea ca "noi nu mancam porcarii", crede-ma. Marei poti sa-i treci prin fata un vagon de porcarii si n-o sa ii trebuiasca. La inocentii pufuleti e foarte daunator procesul prin care se ajunge de la porumb la extrudatul ala ca nici nu stiu cum sa-i zic :))))) Cat mai multa grija la alimentatie nu va dauna absolut nimanui. Prea multi copii sunt hiper-agitati din cauza de "doar o prajitura" mancata "doar din cand in cand" :) Gustul pentru dulce se formeaza de mic, zaharul e un drog si n-am nici un motiv sa-mi expun copilul la asta. Iar la 20 de milioane pe luna o gradinita pai ar cam trebui sa-mi dea ce trebuie, nu mizerii. Dar cata vreme exsita oameni destepti ca tine care totusi sustin ca "hai ma ca n-are nimica sa manance zilnic la 3 ani zahar" nici nu se va schimba nimic. Nu va ajunge sa fie NORMAL sa li se dea mancare curata la 3 ani. Ca daca toti ar face asa ma indoiesc ca te-ar deranja ca Andreea sa primeasca numai mancare curata si fara "desert" si "gustare dulce" zilnic. Nu?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Alexandra, nu ma gandeam doar la Ioana. ea a fost ultima dintr-o serie de lecturi:).
      Nici eu nu sunt de acord cu pufuletii, chipsurile si ursuletii barnie cu care sunt indopati unii la greu. Nu cumpar si nu dau asa ceva. Daca primeste un Barnie fii-mea zice multuemsc si mi-l da mie. Am vazut copil de cateva luni hranit cu cartofi prajiti de la mc. Mi s-a parut horror.
      Eu ma refeream la dulciuri gen placinta cu fructe, gris cu lapte, clatita, chec. Chestii care se dau la gradinita si care nu cred ca fac asa mult rau..Poate gresesc eu.
      Si eu am refuzat gradinite care dadeau mezeluri si prajituri din comert, dar am inteles rapid ca nu poti gasi perfectiunea in invatamantul romanesc si ca de la un punct incolo trebuie sa accepti mici compromisuri. Am accepta placinta la gustare, dar nu am acceptat educatoare ca dau buline negre si tipa si nici sali de curs intunecoase si mizere. E vorba de prioritati. raul cel mai mic daca e sa o iei asa. Evident ca poti alege varianta de homeschool si sa controlezi tot ce tine de copilul tau. Dar daca asta nu e o optiune, trebuie sa faci mici concesii.

      Ștergere
    2. Grisul cu lapte adica cereale cu lapte adica cea mai nasoala combinatie ever :) Iar prajiturile astea facute "acolo" sunt tot aia, faina plus zahar. Eu cred ca parintii chiar ar trebui sa poata controla TOT cata vreme dau bani grei de tot pe asta. Nu? Sa zicem ca de la statul roman eu una n-am nici o pretentie insa gradinite de multe figuri dau mizerii zilnic. Si mizerie e orice dulce dat zilnic. Nu faci decat sa-l faci dependent pe viata de o chestie teribil de nociva. E ca si cand as zice "fac concesii la o tigare". Nu, nu fac. Tocmai pentru ca mancarea din Romania (de la magazin) oricum e fooaaaarte proasta si lipsita de nutrienti. TOCMAI de aia nu ii mai dai si "o prajitura pe zi" in gradinita. E absurd! Dar pana cand parintii nu vor avea o cultura nutritionala solida si nu vor inceta sa confunde dragostea si alinarea si nu vor mai oferi recompense psihologice dulci pe sistemul "ai fost cuminte" sau "iesim la o prajitura si iti dau toata atentia mea"....pana atunci nu se va schimba nimic in bine. Ba chiar invers. :)

      Ștergere
    3. Ideal poate ca ar fi sa poti controla chiar tot, dar nu poti. Pentru ca si la privat, ca si la stat, conteaza majoritatea. Tu ai ca optiune sa dai banii acolo sau nu. Asta e libertatea ta. Nu poti schimba meniul atata timp cat restul parintilor sunt ok cu el si atata timp cat este avizat medico-sanitar. Poti cauta o gradinita sau o scoala cat mai aproape de idealul tau, dar nu poti modela locul doar dupa regulile tale. Poate ca exista si gradinite extrem de scumpe unde meniul se poate face si individual. Poate ca dai 30 de mil pe luna si stabilesti tu ce mananca cel mic. E clar ca la 20 nu se face asta. Sau poate sunt parinti care prefera o bona pana la scoala. Sau altii care aleg sa stea ei acasa si sa se ocupe de copil. Exista si variantele astea. Dar daca esti un parinte care nu poti plati sume colosale pe gradi, nu poti sta acasa si nu vrei bona pana la 6 ani ai copilului, ce faci?
      Si ca sa nu existe confuzii, eu nu au folosit niciodata un desert ca recompensa.. Ever. Ca idee nu dau recompense.

      Ștergere
    4. Un parinte care nu poate....ca sa vb corect:)

      Ștergere
  3. Răspunsuri
    1. Intentia mea nu a fsot sa critic, ci sa spun parerea mea despre subiect. Pana la urma fiecare e liber sa manance cum il duce capul:). Dar eu nu acuz oamenii care au alte alegeri de prostie. Nu accept nuante de gri cand vine vorba de bataie de exemplu, dar sunt mai toleranta la mancare....

      Ștergere
  4. Buna Roxana,
    Eu iti sustin parerile. Eu cred ca alimentatia sanatoasa trebuie sa fie insotita de atitudine pozitiva si ganduri bune. Atata timp cat ai convingeri limitatoare, temeri permanente ca lucrurile din jurul tau iti fac rau, atribui efecte negative multora dintre alimente, actiuni, etc, ...este la fel de rau cu consumul excesiv de zahar :) numai ca la un alte nivel, care la un moment se va rasfrange pe partea de fizic...
    Eu prefer sa fim cumpatati, atenti dar nu obsesivi, selectivi dar fara critica si judecata fata de alegerile altora, si sa fim impacati cu alegerile noastre.
    Pupici dulci ;p

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Mari:). Greu cu opiniile astea pe net:d

      Ștergere
  5. Buna, sunt Cristina! Mi-a placut articolul si ma bucur sa vad ca mai sunt si parinti care cred, ca mai trebuie sa fie si gri. Cred si eu ca altfel nu se poate, altfel nu ne-am gasi locul. Felicitari pentru rabdare, e greu cand griul tau nu corespunde cu al altora :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna Cristina:)
      Eu am limite foarte stricte cand vine vorba de bataie, jigniri sau orice alta forma de comportament care nu e ok pentru copil. Cand vine vorba de mancare sunt mai toleranta, chiar daca incerc sa dau cat mai multe lucruri sanatoase si cat mai rar porcarii. In capul meu, un ou Kinder sau o felie de tort nu sunt atat de rele pe cat sunt in capul altora:).OAmeni diferiti, capete diferite....

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum alegi un carucior fara sa te enervezi?

Vacanta in Grecia. Episodul 2: Salonic si Thassos

Pestera Devetashka si Veliko Tarnovo