Ora de religie

Ora de religie se dovedeste cel mai dezbatut, discutat, urat, iubit, analizat subiect legat de scoala. Ceea ce din start este o tampenie. In loc sa vorbim de programa (invechita), metoda de predare (tributara programei invechite si aglomerate), materii (sau mai bine zis lipsa materiilor utile, actuale, interesante), numarul de copii din clasa (si cum poate un invatator cunoaste, intelege, urmari 30 si de copii..), dotarile (lipsa sau platite de parinti desi invatamantul e teoretic gratis), noi trebuie sa ne concentram energia pe religie. 
Pentru ca religia este optionala (dar inca exista profesori care sustin ca nu, e obligatorie). 
Pentru ca religia este singurul optional propus copiilor, cel putin la clasa zero.
Pentru ca, desi este optionala, cei care nu vor au prea rar alternative bune si prea des alternative proaste.
Pentru ca religia predata in scoli nu are decat foarte putin de-a face cu predarea moralitatii, bunatatii si tolerantei si foarte mult de-a face cu indoctrinarea, frica si ignoranta. 
Pentru ca nu vad scopul in a invata un copil de 6-7 ani ca anotimpurile sunt facute de Dzeu, ca ziua si noaptea tot de la el vin si ca atunci cand ploua tot Dzeu este de laudat...Si da, as accepta o ora de religie la care sa se predea despre fapte bune, despre generozitate, despre toleranta fata de unii si altii, dar nu despre asta e vorba...
Pentru ca a crede nu ar trebui sa aiba vreo legatura cu frica. Pentru ca niciun copil nu ar trebui sa se roage inainte de culcare pentru ca altfel pateste ceva rau, sau sa ii fie teama ca diavolul sta la geam si il urmareste, sau ca daca intra in biserica altui rit inseamna ca e pacatos...
In cazul nostru, situatia este asa. Nu am vrut sa stea la religie, asa ca am cerut sa ni se ofere o alternativa. Solutia propusa a fost sa stea in timpul orei in alta clasa. Super!, am zis. Sa stea sa coloreze in alta clasa. Da, doar ca doamna respectiva tipa la copii, cam toata ora, si Andreea s-a trezit singura intr-un mediu care nu ii place, fara niciun alt coleg pe langa ea (da, e singura din clasa care nu participa la religie). Si dupa 2 ore a zis ca nu mai vrea acolo, sa o las in clasa ei si nu participa la ora. Ceea ce nu inseamna insa ca nu aude aberatiile doamnei. De genul, anotimpurile vin de la Dzeu...
Si de aici supararea si frustrarea mea. Pentru ca nu inteleg de ce e nevoie de religie in scoala. De ce suntem fortati, indirect, sa participam la ea. De ce sigura solutie buna este sa o iau ora aia din scoala, desi legea spune ca scoala trebuie sa se ocupe de toti elevii...De ce copiilor li se predau astfel de prostii de Ev Mediu. De ce credinta nu e despre bun si frumos si e despre frica si informatii aiuristice...

Ce cauta copiii de 3 ani la ateliere pentru +6?

Am descoperit in weekend un loc foarte misto, de care stiam, dar nu prea multe, si unde am de gand sa revin. E vorba de Muzeul COlectiilor ...