Cum crestem copii sanatosi emotional?

In urma cu putin timp am avut o intalnire cu una dintre fetele de la FTK care tine cursurile la care a fost si Andreea. A fost o discutie generala, de final de curs si de an, despre matza si ce mai face ea. Un soi de evaluare a psihologului privind comportamentul si atitudinea ei, cu plusuri si minusuri. 
Concluzia, spre bucuria mea, a fost ca Andreea este un copil foarte echilibrat emotional, chestie la care recunosc ca nu ma gandisem inainte, concentrata sa fie sanatoasa fizic, sa aiba tot ce ii trebuie si sa o vad fericita. Nu m-am gandit la modul serios ca de fapt fiecare lucru pe care il facem, fiecare moment petrecut cu ea, fiecare joaca, discutie, experienta este o caramida pe care o punem la aceasta constructie solida care trebuie sa fie increderea in sine. Si ca de la aceasta incredere pornesc toate celelalte. 
Cred ca este foarte important sa ne asiguram ca avem un copil care isi cunoaste valoarea, care stie sigur ca este iubit si respectat pentru ceea ce e si nu pentru ceea ce face, ca nu conditionam atentia si iubirea de ceva ce trebuie sa faca el. 
Trebuie sa ii creem increderea de a ne povesti greselile, supararile, dilemele, fara teama ca ne vom supara si il vom certa. Sa stie ca si atunci cand ii atragem atentia asupra unor greseli, iubirea nu dispare, e tot acolo, si ca tonul poate usor mai ridicat nu inalta bariere de nepatruns. Sa stie ca nu il comparam cu nimeni si el insusi nu trebuie sa se compare cu altii. 
Trebuie sa ii repetam mereu si mereu ca e ok sa gresesti, ca e ok sa nu stii, ca e ok sa nu intelegi. Ca intrebari vor fi mereu si cel mai important e sa nu se opreasca din a cauta raspunsuri. Ca e normal sa fii furios, trist, suparat, dar ca trebuie sa intelegi de ce esti asa si ce poti face ca sa treaca. 
Dar, la fel de important, trebuie sa il invatam sa isi exprime punctul de vedere clar si civilizat, sa nu isi manifeste furia lovind, ci vorbind, si ca libertatea si drepturile lui nu sunt deasupra libertatilor si drepturilor altora.
Si, la fel de important, uneori greu, sa avem grija sa discernem intre micile drame zilnice, inerente la pre-adolescentii de 5-6-7-8 ani, si supararile adevarate, nascatoare de neincredere si teama. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum alegi un carucior fara sa te enervezi?

Vacanta in Grecia. Episodul 2: Salonic si Thassos

Pestera Devetashka si Veliko Tarnovo