Povestea Fermei Scoala Cornatel

Weekendul trecut am fost intr-o mica excursie cu bicicletele. Le-am asezat vineri pe masina si am pornit la drum spre Valea Oltului, apoi inainte de Sibiu am facut dreapta spre Valea Hartibaciului si am oprit la Cornatel. 
Cornatel nu este un sat renumit pentru turism, nu apare in ghiduri si nici nu am gasit multe povesti despre vacante acolo, dar zona este superba, cu dealuri si pasuni stapanite de oi si vacute, cu cai lasati liberi si paduri colorate. Pentru amatorii de ture de bicla este o alternativa buna la mai cunoscuta zona de la Rupea-Viscri. Cel putin noua ne-a placut mai mult aici ca traseu de bicicletă. Exista vreo 5 variante de trasee, de diferite lungimi si dificultati, iar noi am bifat doua. Unul de vreo 10 kilometri, de la Cornatel la Nucet, din care primii 5 cam la deal si urmatorii doar la vale:d. Dar din Nucet, de pe deal, se vede pana departe peste Olt pana la Fagarasi, plus ca, daca esti atent intalnesti caprioare si mananci fragute. 
Al doilea traseu a fost de vreo 40 de km pe ruta Cornatel-Rosia-Vulpar-Nocrich-Cornatel si ne-a placut tare mult pentru ca are cam de toate: drum de pamant, poteca, iarba, asfalt, drum cu pietris, coborari si mers drept si doar o panta mai lunga, pe care am urcat-o cu caruta:D. Andreea a facut fara probleme traseul si abia astepta sa povesteasca prietenilor ei cum ne-am ratacit printre dealuri (la propriu, multumim ciobanilor ca ne-au indicat pe unde revenim la civilizatie:d), cum a sarit garduri (un pic electrificate) si a vazut sute de oi rasfirate peste tot (plus cainii de rigoare..).





Dar eu as vrea sa va spun cate ceva despre locul unde am fost cazati pentru ca are o poveste aparte. Numele lui este Ferma Scoala Cornatel si am ajuns aici dupa ce am vazut ca toate traseele de pe Valea Hartibaciului pornesc de aici. Am gasit cazare pe booking si, desi pretul poate parea initial maricel, adica vreo 200 lei pe noapte camera tripla cu mic dejun, el merita cu siguranta. In banii astia ai acces la multe activitati in ferma si sansa de a cunoaste indeaproape multe animalute. 
Ferma este amenajata pe structura unui fost IAS, cu clasicele cladiri lunguiete in care se inghesuiau porci si vaci pe vremuri. Cu totul cred ca sunt vreo 6-7 cladiri de genul asta, dar doar 5 sunt renovate si ocupate acum de cai, vaci, porci, rate, un traseu de catarari indoor si altele. Ferma a fost cumparata acum niste ani de o familie de romani plecati de peste 20 de ani in Spania, care au o fabrica de usi de garaj si altele prin Bucuresti. Ei au decis sa cumpere terenul pentru un depozit logistic. Planurile s-au schimbat insa radical la prima vizita la fata locului, cand oamenii au dat peste un taran care isi batea calul. Sotia, pasionata de calarie si de concursuri de hipism, a decis sa cumpere martoaga si sa o aduca la ferma, urmand sa vada apoi ce fac cu ea. Dar, dupa o ”sedinta” in familie, impreuna cu cele doua fete de 12-13 ani, Liviu Măsălar a decis sa transforme fostul IAS intr-un sanctuar pentru animale batrane si nu numai. Si asa, au ajuns sa fie cazati aici trei cai foști campioni de 25-30 de ani, rate, gaste si bibilici cu varste venerabile, iepuri cu pui, vacute cu vitei, magarusi, un paun cu 2 paunite, apoi si mai multi cai, pana spre 20 cu totul, unii in vizita, altii la recuperare dupa batai si foame. Cu totii au parte acum de liniste, spatiu si multa iarba verde.
Dimineata portile fermei se deschid larg spre dealul din spate si vacutele se incoloneaza spre micul dejun, urmate de cai. Seara se intorc pe rand spre casa si isi ocupa ”camerele” pentru somn. Cei trei cai campioni raman peste zi in ferma si se plimba liberi peste tot. 
Pe langa animale, copiii au la dispozitie o saltea uriasa, tiroliana, trasee de aventura indoor si outdoor, panou de catarari, traseu de carting, tras cu arcul, plus canoe si biciclete pentru grupurile organizate. 
In general, ferma este ocupata de tabere si grupuri, dar in weekend mai vin si familii zapacite ca noi:).





In teorie, daca mergeti pe cont propriu nu aveti pranz si cina pentru ca bucataria nu e mereu deschisa, dar practic oamenii ne-au hranit copios din mancarea lor. Am fost sfatuiti ca la urmatoarea vizita sa anuntam pe telefon ca am vrea si pranz sau cina. 
Eu zic ca este o varianta foarte faina de tabara sau macar vizita de grup, dar merge la fel de bine si un weekend in familie. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum alegi un carucior fara sa te enervezi?

Vacanta in Grecia. Episodul 2: Salonic si Thassos

Pestera Devetashka si Veliko Tarnovo