Postări

Se afișează postări din noiembrie, 2016

Harry Potter nu merge la scoala romaneasca

Imagine
O data la cateva luni Andreea dezvolta o obsesie, o pasiune maxima pentru ceva anume, ca e un anumit plus, un joc, o carte, o activitate. Am trecut prin confectionat enciclopedii si agende, un anumit desen animat reluat de zeci de ori, ore in sir de lego, discutii interminabile despre Kung Fu Panda si apoi Ninjago..etc.. Ultima pasiune este Harry Potter, "cauzata" evident de tabara in care a fost in noiembrie si de vizionarea de cel putin 3 ori a primului film, de 2 ori a filmului cu nr 2 si o data a celui cu nr.3. Mai departe nu am ajuns.  Intr-o zi, pe cand ne plimbam prin Carturesti, am gasit si cartile, primele doua volume. Asa ca acum s-a apucat sa si citeasca din Harry Potter. Estimez ca va dura pana pe la anul, caci cartea e stufoasa si nu citeste decat cateva pagini pe zi, dar ma bucur ca e o lectura care ii place si imi povesteste entuziasmata tot felul de scene.  Vineri a fost la o colega, la o petrecere in pijama. Topaiala, hahaiala, distractie pana cand la un mom…

Mos Craciun, varianta 2016

Anul asta este primul in care Mos Craciun a decazut putin din drepturi si a ramas doar un batranel simpatic si misterios care are o casuta la Polul Nord si practic sta acolo cu spiridusii lui. Cadourile nu mai vin de la el, ci de la noi, si nu sunt niste chestii pentru care nu se chinuie si nu plateste nimeni, ci niste daruri la care ne gandim, planuim si strangem bani. Craciunul nu e ceva ce exista de la sine, ci o sarbatoare, un moment pe care il creem noi, fiecare in felul lui.
Discutia despre Mos Craciun a tot aparut in ultimele luni, pe masura ce am eliminat zanele si Iepurele de Paste din realitate. Nu a fost ceva brusc, nu am insistat noi pe asta, ci a venit cumva natural. A intrebat daca exista si i-am zis adevarul, ca nu. De ce as fi mintit? Mi se pare aiurea sa o mint, pe orice subiect, si insist mereu ca noi ne spunem adevarul. Deci cum m-ar fi privit daca o minteam in continuare (ca pana la urma de la un punct incolo Mos Craciun asta e...o minciuna, nevinovata, simpatica, …

Sa povestim despre tabere

Imagine
Experienta mea cu taberele a inceput prin clasa a 3-a cand am fost cu clasa la Gura Diham. Apoi in clasa a patra am fost din nou, tot la Gura Diham. Ce imi amintesc clar din cele doua experiente este mersul pe jos pana la Busteni sa sunam acasa de la telefoanele cu fise de la Posta si sila maxima fata de dovlecel, care ma urmareste si in ziua de azi. In rest cred ca a fost frumos, ne-am alergat pe poienita care pe atunci nu era plina de rulote si seara mergeam la ”discoteca”, adica o sala intunecoasa unde punea cineva muzica iar noi ne bataiam.  Asa ca atunci cand Andreea avea 4,5 ani si gradinita la care era atunci a organizat o tabara de schi, am analizat foarte atent problema si am decis ca daca eu am supravietuit piureului de dovlecel sigur va supravietui si ea. A contat mult si faptul ca erau copii din grupa ei si ca mergea si educatoarea noastra preferata, in care aveam maxim de incredere. 
Vara urmatoare am repetat experienta cu o tabara pe la munte, nu mai stiu exact unde...cev…