Sa povestim despre tabere

Experienta mea cu taberele a inceput prin clasa a 3-a cand am fost cu clasa la Gura Diham. Apoi in clasa a patra am fost din nou, tot la Gura Diham. Ce imi amintesc clar din cele doua experiente este mersul pe jos pana la Busteni sa sunam acasa de la telefoanele cu fise de la Posta si sila maxima fata de dovlecel, care ma urmareste si in ziua de azi. In rest cred ca a fost frumos, ne-am alergat pe poienita care pe atunci nu era plina de rulote si seara mergeam la ”discoteca”, adica o sala intunecoasa unde punea cineva muzica iar noi ne bataiam. 
Asa ca atunci cand Andreea avea 4,5 ani si gradinita la care era atunci a organizat o tabara de schi, am analizat foarte atent problema si am decis ca daca eu am supravietuit piureului de dovlecel sigur va supravietui si ea. A contat mult si faptul ca erau copii din grupa ei si ca mergea si educatoarea noastra preferata, in care aveam maxim de incredere. 

Vara urmatoare am repetat experienta cu o tabara pe la munte, nu mai stiu exact unde...ceva gen Bran. Si din nou in ultima vara de gradi. Mereu a fost super ok, vesel, amuzant, cu multa joaca si plimbari, cu povesti entuziaste si amintiri frumoase. A ajutat probabil si independenta Andreei, usurinta cu care isi face prieteni si faptul ca am invatat-o de foarte mica sa se descurce cu anumite lucruri singura, gen spalat si mers la baie. Partea cu mancarea stiam ca nu va fi deloc ok, pentru ca fiimea doar ciuguleste si daca nu ii atragi atentia nici macar nu ciuguleste, doar vorbeste intruna cat altii mananca. Dar pana la urma o saptamana de mancat mai lejer, spre nimic, nu e un capat de tara si se repara ulterior efectele:D. 
Si apoi a venit scoala si prima tabara. In care nu am trimis-o din doua motive. Unu ca era fix in perioada noastra de concediu si doi ca mi s-a parut ca e o cheltuiala mare si mai ales inutila. Adica 1400 lei ca sa alerge in curtea pensiunii si sa vada un parc de aventura pe care il mai vazuse de 3 ori. Am zis pas. In capul meu, o tabara la 7 ani ar trebui sa insemne mai mult, mai ales la banii astia. Mai precis sa aiba o tematica, un scop, o orientare, ca e de pictura, de dans, de catarari, de calarie, de inot, de schi, de sculptat. Sa insemne si o parte de experiment, experienta, invatare, sa aduca ceva nou, o idee, pe langa partea aia de joaca in curte. Stiu ca unii nu vad lucrurile asa si spun ca o tabara trebuie sa fie doar cu alergat in jurul pensiunii, dar eu vad lucrurile putin altfel. Mai ales ca oferta este extrem de bogata acum. 
Anyway, dupa aceasta lunga introducere, sa ajung la idee si sa va povestesc de ultima tabara a picei, din care s-a intors ieri. In premiera, am decis sa incercam varianta unei tabere organizate nu de gradi sau scoala, ci de altii, deci un mediu complet nou pentru ea. Am ales cu grija firma cu care am trimis-o si tema taberei, in ideea de a fi ceva ce ii place. Asa am ajuns la Academia 1,61, niste oameni pe care ii stiam mai demult, personal si din povestile altora, si de care ne placea. In general ei organizeaza tabere si excursii pentru copii mai mari, de la 10 ani in sus, majoritatea de aventura, catarari, biciclete, chiar si mai extrem, supravietuire, la aia peste 14 ani. Tabara pentru pici de 7 ani in sus a fost gandita in jurul povestii lui Harry Potter si nu a avut nimic ”aventuros„ in ea, ci a presupus in principiu multa joaca in aer liber, concurs de vajhat, facut de maturi si baghete, amestecat de potiuni si chestii pe echipe. Dar partea mai dificila a fost faptul ca nu cunostea pe nimeni acolo....Andreea s-a intors dupa 5 zile mega incantata si a zis ca mai vrea cu ei. Eu eram foarte curioasa sa vad cum va relationa cu ceilalti copii, pe care nu ii cunostea, si mi-ar fi placut sa fiu o musca si sa vad ce face acolo, dar am incredere in ea ca s-a descurcat. Pana acum am aflat ca s-a inteles foarte bine cu o anumita fetita, de vreo 10 ani, si foarte putin cu alta fetita de vreo 8 ani, cu care a impartit si patul. 
S-a descurcat singura cu hainele (a venit fara o pereche de blugi si o soseta, dar asta e...:D) , mancarea, bagajul de excursii, dusul, dintii, colegii de camera. Problema cea mai mare pare sa fi fost dormitul, pentru ca au fost 3 in pat si nu le-a ajuns patura...Plus ca ea voia sa doarma si alte doua fetite vorbeau. Neplaceri clasice de tabara:D. 
O sa vedem zilele urmatoare ce ne mai povesteste, dar pana acum, toate bune. Asa ca daca aveti dileme pentru vacantele copiilor, o varianta misto sunt si taberele oamenilor astora:) 










Ce cauta copii de 3 ani la ateliere pentru +6?

Am descoperit in weekend un loc foarte misto, de care stiam, dar nu prea multe, si unde am de gand sa revin. E vorba de Muzeul COlectiilor ...