tag:blogger.com,1999:blog-2576353652114399015.post1534332825988455397..comments2024-02-25T00:39:09.109+02:00Comments on Călătoriile celor trei Roșii: Amintiri din copilariedanhttp://www.blogger.com/profile/09658639783812366575noreply@blogger.comBlogger2125tag:blogger.com,1999:blog-2576353652114399015.post-8840761167721976362014-07-15T14:05:05.975+03:002014-07-15T14:05:05.975+03:00of, Simona, ce bine sa stiu ca mai au si altii pro...of, Simona, ce bine sa stiu ca mai au si altii problemele astea:)<br />O sa vorbesc cu Andreea despre asta si voi incerca o discutie si cu bunicii, desi nu am asteptari mari de la ea...<br />Ei au anumite idei despre cum trebuie sa fie un copil si ce trebuie sa faca si daca nu se suprapune realitatea pe asteptari inseamna ca undeva e o problema si copilul trebuie "reparat". <br />Roxanahttps://www.blogger.com/profile/06922096284151044580noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2576353652114399015.post-59659215034503024732014-07-14T18:24:22.942+03:002014-07-14T18:24:22.942+03:00Te inteleg perfect!!!
Eu de punctul 1. am scapat p...Te inteleg perfect!!!<br />Eu de punctul 1. am scapat printr-o discutie lunga cu bunicii, in care le-am explicat cum se vede asta din prisma copilului, au inteles foarte bine si n-am mai auzit asta. Au fost foarte mirati cand si-au dat seama ca un copil si actiunile lui sunt doua chestii diferite, ca un copil nu e rau, dar ca poate face lucruri care sunt gresite si asta nu-l face mai rau decat altul care face lucruri mai bune, au bagat la cap :-)<br />La 2. n-am avut parte niciodata de comentarii pentru ei, desi pe mine m-a traumatizat chestia asta si din prisma parintilor si a bunicilor, tot timpul s-au legat de mine cum arat, ba ca-s prea grasa ba prea slaba ba am picioare strambe ba alte chestii (complet in afara controlului meu), care mi-au subminat increderea in mine si self-esteem-ul, noroc ca la un moment dat l-am recuperat fara ajutorul lor, doar cu al lui taica-meu care mi-a spus cat sunt de frumoasa in unicitatea mea si ca tocmai asta ma face mai frumoasa, ca nu sunt la fel cu "turma" :-)))<br />3. Cu asta inca ma mai lupt, desi din nou am avut o discutie cu bunicii si ei au cam inteles, dar necunoscutii in Romania m-au adus la disperare... "Da nu vorbeste?" "Ti-a mancat pisica limba?!", "Da' poezii nu stii?", "Asa fetita mare si muta?!" si asa mai departe, tot repertoriul, la unii care au sarit calul le-am arata ca mama compenseaza pentru mutenia copiilor :-))))) de nu le-a mai trebuit sa intrebe altceva, dar in general, daca copiii nu vor sa vorbeasca sau sa interactioneze cu cineva (ori eu stiu ca n-au probleme si ca atunci cand se simt comfortabil vorbesc si sunt manierati si politicosi si chiar haiosi), cum sa-i oblig?! Daca pe mine m-ar obliga cineva sa vorbesc cu un strain cu care n-am chef?! Astea sunt sechele ale societatii romanesti, in alte parti nimeni nu incearca sa streseze copilul si sa-l scoata din zona lui de comfort...<br />Nu-ti ramane decat sa discuti cu Andreea si sa-i explici cum vad unii oameni lucrurile si ca poate sa le ignore, si sa aiba parerile ei personale, e destul de mare si e un copil perspicace si empatic, intelege perfect daca ii explici.Simonahttps://www.blogger.com/profile/00137404434936810286noreply@blogger.com