Iordania, o vacanta surprinzatoare

De obicei, vacantele noastre in Europa sunt destul de previzibile. Adica na, e Europa. Cam stii la ce sa te astepti. Aceleasi reguli, cam aceeasi cultura. Dar abia cand iesi din spatiul asta in care te-ai nascut si ai crescut, din civilizatia occidentala cum ar veni, cand faci 2-3 pasi dincolo de granitele Europei, abia atunci parca simti cu adevarat ce lume incredibil de bogata si diversa avem. Si da, trebuie sa pleci cu inima deschisa, fara prejudecati, dispus sa remarci lucrurile frumoase si sa accepti ca s-ar putea sa fie si lucruri mai putin potrivite tie.
Cam asa a fost in Iordania:). O tara musulmana, dar foarte toleranta si deschisa fata de occidentali. Un amestec de arome si oameni si peisaje cum nu vezi in multe locuri. Caci, desi mica, Iordania are si orase romane incredibil de bine pastrate, si desert, si zone complet aride, munti uscati, galbeni, prafuiti, cu mici oaze in care se cultiva in nebunie rosii, cu mare, chiar de doua feluri, cu corali si pesti colorati, cu camile si apus de soare peste nisip, cu campuri pline de pungi si sticle aruncate, orase saracacioase, cu case construite una peste alta, fara nici un inteles pentru mine, cu claxoane si masini ce merg in toata partile, cu cartiere de vile din marmura si piatra si curti cu palmieri, cu oameni extrem de prietenosi si simpatici, cu femei acoperite si beduini.
In fiecare zi din cele 7 am avut parte de alt peisaj. A fosto vacanta plina si cred ca una dintre cele mai frumoase. Pentru ca, pe langa peisajele superbe si neasteptate, a fost o lectie de istorie si de toleranta. 
Traseul nostru a fost cam asa:
Amman(2 nopti)-Jerash-Kerak Castle-Petra (2 nopti)-Wadi Rum (1 noapte)-Aqaba (1 noapte)-Marea Moarta-Amman (1 noapte)
Si cred sincer ca am reusit sa impart locurile foarte bine ca timp si ordine. Fiecare dintre locurile astea a fost o experienta care ne-a incantat,mai putin Marea Moarta, si nu as renunta la niciunul dintre ele. 

Amman
In Iordania a devenit anul asta foarte usor de ajuns din Bucuresti, dupa ce Ryanair a lansat curse directe. Este o companie low-cost, dar mare atentie ca politica de bagaje e mega restrictiva si daca vrei troler mic la tine trebuie sa platesti in plus. Una peste alta noi trei am dat vreo 250 de euro pe bilete, luate cu vreo 3 luni inainte, dar cred ca daca luam cu o luna inainte ieseam mai ieftin un pic...
Odata ajuns in Amman trebuie luata viza. Asta nu e o problema pentru ca se ia de pe aeroport. Dar o varianta mai buna este Jordan Pass, o chestie care costa vreo 100 de dolari de persoana si se ia online, inainte sa ajungi in Iordania. Jordan Pass include si taxa de viza (cca 55 de dolari) si intrarile la cam toate obiectivele turistice din zona.
Pentru Amman eu am planificat 2 nopti la inceputul vacantei si 1 la final, adica per total o zi full si inca jumatate de zi si a fost super suficient. In Amman trebuie vazute practic 2 locuri: Teatrul Roman si Citadela. In rest, orasul poate fi gustat la picior, cu pauze de ceai si cafea..Ceea ce la ei se cheama downtown e o zona destul de neatragatoare, aglomerata si bezmetica. In schimb, ne-a placut celebra Rainbow Street si zona din apropierea restaurantului Tammouz (pe care il recomand).
Amman este un oras foarte aglomerat, cu o circulatie destul de haotica si multe gaze de esapament. So...o zi este suficient ca sa vezi cam tot pe aici.
Info: plata cu cardul merge cam pe oriunde, dar e bine sa ai si niste cash la indemana. Retragerile de la bancomat sunt taxate de obicei cu 5 JOD.









Jerash
Jerash este un must see in Iordania si din fericire se poate vizita intr-o excursie de juma de zi de la Amman. Din capitala pana aici sunt cam 25 de km.
Jerash este un oras super vechi, cu ruine romane incredibil de bine pastrate. Seamana un pic cu Forul Roman din Roma, dar mie mi s-a parut mai spectaculos...














Kerak Castle
Dupa cele 2 nopti in Amman, am pornit cu masina inchiriata spre Petra. Drumul pana acolo se poate face pe doua variante: Desert Highway, un traseu drept de 230 km, care am inteles ca nu iti ofera mare lucru, sau Kings Highway, un drum care trece printr-o zona muntoasa, arida, si pe langa niste castele. Pentru ca aveam timp am ales a doua varianta si nu ne-a parut rau. 
Kings Highway nu e chiar autostrada. Drumul trece prin cateva orasele destul de saracioase, apoi traverseaza o zona muntoasa in care drumul se imbarliga si urca si coboara printre pante aride, pentru a ajunge in final la Al-Karak. Castelul asta este foarte frumos, cu culoare de piatra si ziduri bine pastrate. Undeva jos, in vale, oamenii au reusit sa planteze ceva legume presupun eu intr-o mica oaza verde. 
Apa este o problema in Iordania asa ca peste tot se vad bazine in care se strange ploaia, butoaie imense pe case si chiar un lac de acumulare doar cu apa de ploaie. 
(ps: nu o sa dau prea multe repere istorice despre locurile vazute caci ele se gasesc la un click distanta pe google:d) 







Shobak Castle
Shobak este o fortareata aflata putin inainte de Petra, din care s-au pastrat zidurile exterioare si putin din interior.  E de vazut daca e timp, dar Kerak a fost mai frumos..





Petra 
Ca sa vizitezi Petra cel mai bine este sa te cazezi 1-2 nopti in Wadi Musa, orasul crescut la intrarea in zona ruinelor nabateene. Caci Petra nu e doar faimoasa cladire a Tezaurului (the Treasury) care apare pe toate pliantele si reclamele, ci este un complex vast, de vreo 20 de km pe lung, cu multe ruine si cladiri a caror origine este uneori ambigua. Exista temple si morminte si catacombe si zone de belvedere, la care ajungi urcand sute si sute de trepte. Vizita la Petra dureaza de dimineata pana seara si presupune picioare odihnite si incaltari comode. 
Traseul incepe prin celebrul defileu The Siq, o zona super ingusta creata nu de apa, cum am crezut eu, ci prin craparea unui munte:d. Dupa 1,5 km ajungi la Treasury, impozanta constructie simbol a Petrei, de unde mergi in continuare de-a lungul vaii marginite de stanci pana la punctul final, The Monastery. Ca sa ajungi aici trebuie sa urci circa 700 de trepte...si apoi sa le cobori. 
Un alt punct superb de pe drum este locul de belvedere de deasupra Tezaurului. Dar pana aici, din nou, sute de trepte:). 
































Tot traseul este plin de vanzatori de suveniruri, bijuterii si esarfe, iar din loc in loc sunt mici terase la care se poate bea un suc sau ciuguli ceva de mancare. Inainte de urcarea spre Monastery este un restaurant mare si mai fitos, destul de scump, unde nu am stat..dar exista. Also, in fata Manastirii este o terasa cu suc, ceai si ceva sandvisuri unde sigur te opresti dupa urcus. 
In plus, sunt foarte multi beduini cu magarusi care te invita sa platesti pentru a te duce de colo colo, dar noi ne-am descurcat pe jos. 
Zona este foarte aglomerata si devine tot mai aglomerata pe masura ce ajung autocarele cu excursii din Amman. Noi am fost sfatuiti sa pornim pe traseu cat mai de dimineata si am ajuns acolo pe la 7.30. A fost foarte bine. 
Petra a fost pentru noi unul dintre locurile de top in Iordania si ma bucur ca am facut totul la pas, pana la capatul traseului. 

Cazarea din Amman nu o recomand deloc, dar pe cea din Wadi Musa da. Hotelul Peace Way a fost perfect pentru noi: camera tripla spatioasa si curata, apa calda non-stop, pret decent si restaurant bun fix lipit de hotel. 

Wadi Rum
Dupa o noapte in Petra, am pornit din nou la drum, de data asta pentru doar 2 ore, pana la desert. Desertul este o experienta pe care am ajuns sa o recomand tuturor acum pentru ca a fost o surpriza uimitoare pentru noi si cred ca ocupa locul 1 in topul meu pe Iordania. 
Pentru noaptea in desert am rezervat un cort triplu in Beyond Wadi Rum camp, plus un tur cu jeepul de 5 ore, care a inclus pranz. Initial rezervasem doar 3 ore, dar am extins la fata locului si a fost foarte bine. Mai este si varianta de a include o plimbare de o ora cu camila...dar noi ne-am multumit cu 5 minute de fatait de colo colo. Mi-ar fi placut sa fie macar 10-15 minute, dar aici a fost o mica neintelegere lingvistica sau baneasca...neclar....cu proprietarii camilelor si a iesit ceva mai scurt. Dar a fost amuzant!
Ca sa ajungi in desert, mergi cu masina pana in satul Wadi Rum, unde e o parcare si unde te intalnesti cu ghidul. Te duci la el acasa, platesti, discuti una alta si apoi te urci in jeep si pornesti. In cele 5 ore te plimba pe la diverse locuri (aceleasi pentru toate tururile practic), o duna uriasa, izvorul lui Lawrence al Arabiei, un ceva defileu cu inscriptii vechi, o piatra in forma de ciuperca, o piatra care sta pe alta piatra...In fine, obiective bifate de toti ghizii. Dar plimbarea in sine, peisajul absolut superb, martian, cu nisip rosu, fin si stanci rosii in toate partile este incredibila. Apoi sa vezi camile plimbandu--se la pas de colo colo...
La pranz, ghizii ne-au oprit langa o stanca, la umbra si s-au apucat sa prepare un soi de tocanita de miel, sa faca focul, sa taie legume...toate alea. Masa am luat-o pe un covoras, cu o camila dandu-ne tarcoale, si am stat la povesti cu colegii de drum, doi spanioli si doi singaporezi. Chiar si asta, discutiile relaxate cu oamenii din tot felul de tari si culturi au fost un highlight al excursiei noatre. 
Seara, am stat sa vedem apusul de pe o stanca si apoi ne-au dus la corturi unde am mancat una dintre cele mai bune cine din vacanta asta si am avut parte de cel mai comod pat. Nu inainte de a studia un pic Calea Lactee de deasupra...
So...da, desertul si noaptea la cort au fost doua experiente de la care nu aveam mari asteptari, dar au fost absolut minunate. 


















 


Aqaba
Dupa Petra si desert, ziua la Marea Rosie este o schimbare radicala. Aqaba este o statiune frumoasa, plina de terase, cafenele si palmieri. Temperatura este cu cateva grade mai sus decat in Amman, iar serile caldute, ca vara la Bucuresti. Apa in Marea Rosie avea undeva la 24 de grade, iar afara erau vreo 27 asa ca a mers tare bine o baie...doua....trei...desi la un moment dat adia un vanticel cam fortos. Marea Rosie are zone de recif destul de bine pastrate si este foarte cautata pentru scuba. Dar merge si snorkel. Am vazut chair langa plaja corali colorati, pesti galbeni si albastri, plus o coloana uriasa de ceva sardine. 
Pentru plaja noi am preferat un club privat (Berenice Beach Club - 10 JOD/persoana)  unde era plin de turisti si unde puteam sa si mancam ceva la pranz. Tot de acolo am facut o excursie cu barca pentru a vedea reciful si un avion scufundat. A fost dragut, dar din pacate ora de snorkel programata nu prea ne-a iesit pentru ca in larg era curent prea puternic. Asa ca am inotat doar pe langa plaja noastra, dar a fost suficient.
Pentru cazare am ales Dweik Hotel, de 3 stele, chiar in centrul statiunii. A fost foarte ok, ca pret si comfort. Micul dejun a fost cred cel mai bogat din toata vacanta.

Marea Moarta
Dupa o zi plina in Aqaba si un mic dejun copios, am plecat inapoi spre Amman, un drum de 330 km, care merge drept, de-a lungul granitei cu Israelul, printr-o zona intinsa de desert, pana la Marea Moarta si Amman. Ne-am luat la revedere de la ultimele camile, ce se plimbau agale prin nisip, am trecut pe langa defileul Wadi Al Mujib, de care am auzit ca e tare frumi, dar nu am avut timp de el, si am ajuns la Marea Moarta, pentru o baie scurta.
Tot am citit inainte unde poti face baie si variantele sunt ori o plaja publica sau pur si simplu pe langa drum, dezavantajul fiind ca nu ai dusuri, ori o plaja privata, contra cost. Toate hotelurile din zona au evident zona de plaja si mai citisem si de Amman Tourist Beach ca varianta, dar pretul de 20 JOD de persoana ne-a cam nemultumit...
Asa ca am ales o varianta mai ieftina, de 12 JOD, iar Andreea gratis. Dezavantajul a fost ca zona de dusuri era foarte murdara, vestiare nu existau practic si de la cladire pana la plaja aveai de mers vreo 100 de metri la vale, printre familii de arabi iesiti la picnic, asa ca nu m-am simtit comfortabil sa raman in costum de baie initial. Din fericire, cat ne-am schimbat noi au mai aparut cateva fete in costume de baie si m-am relaxat:d. 
Baia in Marea Moarta este ciudatica...Plutesti si te ustura orice zgarietura. Fundul apei nu are nisip , ci sare, si cand iesi ai o senzatie uleioasa pe piele. In fine, mie nu prea mi-a placut, dar altora pare sa li se para foarte tare, deci e chestie de gust..




Dupa un dus rapid am plecat spre Madaba, un oras mic, aproape de Amman, unde a fost gasit un mozaic extrem de vechi, cu informatii istorice foarte utile. Merge o oprire scurta daca esti in zona. 





Cam asta a fost pe foarte scurt plimbarea noastra prin Iordania. Ultima noapte am petrecut-o in Amman si a doua zi am mai dat o tura prin oras, pe Rainbow Street si la Tammouz Restaurant (yammy), apoi gata, aeroport.

Dupa cum spuneam, a fost una dintre cele mai bogate vacante din punct de vedere al experientelor traite si cred ca fiecare dintre locurile vizitate este un must-see in zona. O saptamana a fost din punctul asta de vedere durata ideala a sejurului acolo. 

Ce mi-a placut cel mai mult: peisajele, ruinele romane, Petra, desertul si coralii, plus oamenii, care mi s-au parut foarte prietenosi si dornici sa te ajute sau sa iti vorbeasca. 
Ce nu mi-a prea placut : mancarea (dupa 2 zile de entuziasm ma cam saturasem de humus, carne cu sosuri grase si omlete) si mizeria de pe drum (pungi si sticle falfaind trist pe toate campurile)

Iordania, o vacanta surprinzatoare

De obicei, vacantele noastre in Europa sunt destul de previzibile. Adica na, e Europa. Cam stii la ce sa te astepti. Aceleasi reguli, cam ...