Cu cortul la Tuzla, dar mai bine nu...

Atunci cand calatoresti, mai aproape sau mai departe de casa, cand esti dispus sa iesi din zona de confort si sa incerci destinatii si locuri noi, iti asumi si riscul de a nu nimeri mereu chiar ce trebuie.

Uneori e vorba de vreme, alteori de cazare, de vecinii de cort, de mancare, de destinatie in sine...Odata ajuns in situatia asta ai doua variante: iti iei catrafusele nervos si pleci sau ramai acolo si "make the most of it". De fapt, mai e si varianta trei, pe care am aplicat-o acu vreo 3 ani cand am fost cu barca in Grecia si apoi trebuia sa mai petrecem vreo 5 zile in Peloponez, unde insa se anunta ploaie: anulezi rezervarile si iti muti vacanta in alta parte.

Anyway, cam asa am patit noi weekendul trecut la Tuzla. 

Plaja din Tuzla era unul dintre locurile mele preferate de pe litoralul romanesc, alaturi de Vadu si Gura Portitei. Si ...atat. Cand am descoperit-o acum vreo 4 ani cred era o fasie de nisip pustie, la care ajungeai pe un drum de pamant la vreo 3 km de sat. Langa poteca pe care coborai statea un nene cu o lada frigorifica de unde puteai lua apa si bere. Si cam atat. Pe plaja erau vreo 20 de oameni, apa era turcoaz si era liniste. 

Incet am vazut cum plaja devine tot mai populara, tot mai pozata pe facebook si tot mai putin ce stiam eu. 

E un proces normal pana la urma. Oamenii descopera un loc misto si se duc acolo. 

Dar ce nu pricep eu la romani este nevoia de a construi ceva pe fiecare petic de nisip liber. O carciuma, o terasa, apoi inca una, 10 umbrelute, 20 de umbrelute...

Plaja de la Tuzla e in continuare frumoasa, apa e tot turcoaz, dar a devenit aglomerata si inghesuita. Cel putin in weekend. 

Dar nu asta ne-a deranjat in excursia noastra acolo. 

Aveam bilete la un festival de muzica (Living Rock). Erau niste trupe acolo care ne plac, dar una peste alta nu am prins niciuna din ele in seara in care am fost noi acolo:)). Prima supriza a fost ca festivalul era de noapte, adica incepea la 8 seara si se termina la 4 dimineata. Chestie pe care au anuntat-o mult dupa ce s-au vandut biletele. AM depasit si asta, si faptul ca una din trupele la care voiam sa mergem s-a mutat de pe o zi pe alta si nu am mai prins-o...

Am zis hai sa mergem totusi. E plaja, vreme buna, muzica ok . 

La fata locului insa, surpriza. Locul de pus cortul era practic intre doua scene:)). Caci in afara de festivalul la care aveam noi bilete, mai aparusera niste baieti cu niste boxe scoase din masina si am facut ceva rave party toata noaptea. 

Bine, fie, avem dopuri de urechi:)). 

Dar.

Toata zona de iarba, unde erau corturile si masinile, era o mare toaleta publica. Hartii, hartiute si rahatei..Cu greu am gasit o poiana cat de cat ok, doar ca poteca spre plaja era pericol public din cauza gramajoarelor lasate de unii si altii...

Desi la festival erau toalete ecologice, chiar curate, oamenii tot in tufis se duceau. Ca e mai comod langa cort.

Una peste alta  nu a fost ce ne-am fi dorit. Ca de dormit nu am dormit aproape deloc. Muzica dorita nu prea am auzit-o decat partial, ca in rest auzeam bumti bumti de la baietii cu boxele, iar imaginea servetelelor maronii mi-a ramas pe creier...

So, no more Tuzla for me. 

Raman momentan cu Vadu. Unde lumea tot in tufis face una alta, dar macar e zona mai extinsa. Si plaja e inca foarte curata, libera si cu miros de mare, nu de gramajoare maro.

Evident, la Tuzla puteti merge pentru o zi la plaja. Mai ales in timpul saptamanii cred ca e chiar misto acolo...

Din pacate, avem un litoral foarte frumos, plaje mari, cu nisip, apa linistita...Dar cumva am transformat aproape tot intr-un balci lipsit de gust, aglomerat, urat si murdar. 

Traseu prin Fagarasi: Transfagarasan-Lacul Caltun-Vf. Laitel-Balea Lac

Astazi este prima zi dupa weekendul trecut in care picioarele mele nu mai sufera de febra musculara, asa ca e un moment bun sa povestesc pe unde am mai umblat. 

De pe la inceputul verii tot planuim diverse excursii in weekenduri, dar din pacate multe nu au avut loc din cauza de ploaie. Mai ales cele de la munte. 

Dar weekendul trecut, Haleluia, a fost soare!. 

Asa ca am complotat cu niste prieteni sa ajungem impreuna prin Muntii Fagaras, pe la Lacul Caltun, pe unde nu mai fusesem nici noi, nici ei. 

Vineri seara am plecat din Bucuresti si am dormit peste noapte undeva inainte de Vidraru, la o pensiune ce se cheama Micutul Vrajitor. A fost ok, si ca pret si ca mancare..Decent loc. Ne-am amuzat ca seara am primit RO-Alert cu atentie 2 ursi pe la lacul Vidraru:))...

Tunel Transfagarasan-Lacul Caltun - 3 ore

A doua zi am facut circa ora jumatate cu masina pana sus, la intrarea in tunelul spre Balea Lac, unde am parcat. E o parcare chiar langa tunel, 30 de lei pe zi, si fix de acolo porneste traseul spre lac, pe cruce albastra. 

Indicatorul zice 3 ore pana la Lacul Caltun si fix atat am facut si noi, cu doi copii, unu de 10, unul de 13. 

Traseul este foarte frumos, poteca pornind in urcare lina spre prima culme, de unde vezi pantele Fagarasilor si drumul ce serpuieste spre Vidraru, apoi coboara abrupt pana intr-o vale pe unde trece un parau. Si oi..Copiii au facut evident popas sa construiasca baraje pe apa si sa se stropeasca un pic, dar am tras de ei sa pornim mai departe pentru ca avem multisor de mers. 

(inceput de traseu)

 (prima pauza)

 (prima coborare mai serioasa 

Tot acum ne-am gandit ca ar fi o idee buna sa nu ne intoarcem pe acelasi traseu, ci sa urcam de la lac spre Vf Laitel, avand in vedere ca ambele variante presupuneau urcat pe o panta uratica si cam 3 ore de mers in total.

Dar pana una alta trebuia sa ajungem la lac. 

Poteca merge in continuare destul de lin, cu mici urcari si coborari, cu mici portiuni de catarat pe stanci si altele de mers agale. La un moment dat am dat peste o mare pleasca de zapada, ramasa de asta iarna, si am decis sa ne oprim pentru o gustare si niste bulgareala. Mai ales ca in fata se aratase o panta destul de abrupta, ce ne-a dus direct la marginea lacului. 

 (panta finala inainte de Caltun)

 (finally, za lake)

 (pranz la mare inaltime)

Per total de la tunel la Lacul Caltun am facut fix 3 ore, cu pauze scurte de joaca si ciugulit batoane de cereale. 

La lac erau vreo 3 corturi si destul de multa lume. Unii dormisera la refugiu, afalt pe o culme de langa, altii urcau spre Vf. Negoiu (cca 2 ore), altii coborau de la Negoiu si altii veneau dinspre Balea. 

De la Lacul Caltun la Lacul Balea, via Vf. Laitel - 3 ore si 10 minute:d

Undeva pe la ora 2 am plecat de la lac spre varf. Poteca, marcata cu dunga rosie, urca intai pana la refugiu si apoi spre Laitel. 

Drumul spre varf este foarte spectaculos, cu priveliste impresionante in toate partile, poteca urmand practic creasta. 

De la Caltun pana sus pe Laitel cred ca am facut vreo ora. 

De pe varf, poteca incepe sa coboare spre o șa  unde dai peste ceva lanturi, dar nimic dramatic, doar pentru ca apoi sa te trezesti ca urca iar spre Vf. Laita. De aici, poteca urmeaza linia crestei, in pante mai line, ba la deal, ba la vale, pana spre Saua Paltinul, de unde cobori abrupt spre Balea.

(bucatoi de gheata in fata refugiului)

 (error...)

 (urcare spre Laitel)

 (de pe Vf. Laitel, vedere spre Lacul Caltun. Gen, de unde am plecat si unde am ajuns:d)

 (dupa Laitel si Laita, spre Saua Paltinul..Dar mai e mult pana departe:d)

Undeva inainte de Saua Paltinul am decis ca am mers destul si am vrea sa apara totusi lacul la orizont. Lucru care s-a intamplat mai tarziu decat asteptam noi :D. Ultima  ora pot zice ca am petrecut-o vanand lacul dupa fiecare cotitura, asa ca atunci cand in sfarsit a aparut, pe dupa sa, a fost minunat. 
Fix dupa 3 ore si 10 minute de la Lacul Caltun.

 (inca un pic si apare Lacul Balea)

(Balea, de pe Saua Paltinul)

Jos la lac era nebunie. Masini, claxoane, buluc de oameni, iar coada de masini se intindea pe cativa km la vale. De ce ai sta ore in sir in coada ca sa ajungi la Balea Lac, sa faci o poza si sa pleci, e ceva ce eu nu pricep, dar unora pare sa le placa..

Una peste alta, a fost un traseu foarte frumos, cu peisaje geniale, incitant si spectaculos, cu bucati bune de catarat, spre bucuria copiilor, cu zone de pauza si de racoare, dar daca s-ar fi putut ca de la Saua Paltinul sa zburam cumva pe tiroliana pana la lac as fi zic ca ii dau nota 11. Asa ii dau doar 10. 

O insula din Grecia

Eu iubesc la nebunie Grecia. Visez uneori sa traiesc pe o insula. La concurenta cu visul de a trai la o ferma din Provence.

Asa ca o data la cel mult 2 ani programez o vacanta in Grecia. Am fost in Santorini, in Sithonia, Thassos si Zakynthos. Plus Atena. Anul asta am ales o insula de ceare nu prea auzisem inainte, dar imi fusese laudata de 2 persoane care au fost acolo. Plus ca se lega frumos de sejurul in Istanbul. SI asa am ajuns in Lesvos.

Daca te uiti pe harta, esti sigur ca apartine Turciei. E aproape lipita de continentul asiatic, asa ca de pe plajele ei vestice si nordice vezi foarte bine malul vecinilor turci.

Din acest motiv, Lesvos a fost aleasa ca poarta de intrare in UE de multi emigranti sirieni acum vreo 4 ani. Netul e plin de poze cu barcile pline de adulti si copii ce ajung pe plajele insulei, lungile siruri de oameni ce calatoresc pe jos spre Mitilini, capitala insulei, campusurile create pentru ei, dramele, conflictele aparute, sutele de veste de salvare aruncate gramada pe marginea drumului.

Acum au ramas doar povestile pescarilor greci din dramele de atunci.

Ca sa ajungi pe Lesvos sunt cam doua variante cu totul. Cu feribotul din Kavala, vreo 9-10 ore, sau cu feribotul din Ayvalik, un port turcesc, cam o ora si jumatate.

Noi am ales varianta din Turcia. Din Istanbul la Ayvalik am mers cam 5-6 ore cu masina, apoi am luat feribotul si pe la 8 seara ne cazam la o pensiune din Mitilini, unde am stat doar o noapte. 

Atentie insa!. Biletele la feribot trebuie luate cu 3-4 luni inainte minim. 

Noi am tot amanat momentul si ne-am trezit ca nu mai era loc pentru masina. Asa ca am luat bilete doar pentru noi trei cu gandul ca lasam masina in port si inchiriem alta pe insula. Dar am avut mare noroc cu domnul de la compania de ferry ca stia engleza si i-a convins pe vamesii turci sa ne lase sa plecam fara masina. Cica teoretic nu e voie sa lasi masina inmatriculata in alta tara. Also, turcii din afara Instanbulului nu prea stiu engleza si comunicarea pe chestii oficiale e foarte dificila. 

Dupa acest moment cu emotii, lucrurile au mers lin.

Mitilini, cel mai mare oras de pe insula, are o zona de promenada foarte frumoasa, chiar in port, plina de terase si taverne. Am mancat o super pizza in seara petrecuta acolo, dar sincer nu stiu mai multe despre oras pentru ca a doua zi dimineata am plecat spre destinatia noastra finala, o pensiune draguta de langa Molivos (Mithymna ). 

Urmatoarele 5 zile ne-am impartit timpul intre plaja, stradute, calamari, vin, tzatziki, snorkel,  drumuri rasucite peste coame de munti, feta saganaki, limonada, poze cu pisici, mai multe pisici...

Plajele sunt in general cu pietris, deci am folosit la greu papucii de inot, dar sunt si cateva cu nisip. Partea de snorkel a fost mult mai slabuta decat in Thassos, unde am vazut gramezi de pesti de toate dimensiunile si culorile, dar partea cu mancarea a compensat cu varf si indesat acest mic neajuns..

(Ayvalik)

 (Ayvalik)

 Lesvos de pe ferry

 "Pot sa o iau acasa? te roooog..."

Cum bine spunea cineva, e ca o vacanta la tara, in Grecia, cu marea la indemana. E linistit, neaglomerat, cu taverne ascunse pe cate o plaja mica, dupa drumuri intortocheate, cu mancare geniala si pisici. 

Molivos este cel mai frumos orasel de aici, asezat pe panta unui deal, cu un castel in varf. Seara micul port se umple de lume pe la terase si pestii topaie printre barcile pescarilor atunci cand le arunci bucati de paine. La una din taverne era mereu un nene care canta la mandolina. Zeci de pisici misuna printre mese si asteapta sa le dai ce ramane prin farfurii. Daca mai ramane ceva..Pe la ora 9 apune soarele dupa dig si lumea se aduna la o poza. Cativa pescari intarziati isi aseaza barca langa mesele pline de calamari, peste, branza, mezze, vin...E cald si miroase a mare. 

E tot ce trebuie uneori.

Inapoi spre casa, am schimbat un pic traseul si am traversat Dardanelele, inapoi spre Europa. 

Am oprit o noapte in Bulgaria, in Sozopol. Am descoperit ca la bulgari Marea Neagra e turcoaz...In rest, raman la parerea mea ca Bulgaria nu e Grecia. Dar, daca Grecia nu e o varianta, merge si o saptamana la bulgari. Apa e tare frumoasa aici..