Călătoriile celor trei roșii

Am uitat sa va povestesc ca vineri seara am fost la teatru. De copii mici. Foarte mici, 1-3 ani. Dupa ce am vanat o piesa pentru categoria asta de varsta toata iarna, in sfarsit cei de la Ion Creanga s-au indurat si au revenit la spectacolele pentru foarte mici. Cred ca a fost cea mai amuzanta experienta la care am participat de mult. Am ras cu lacrimi, m-am intepat in palma cu unghiile ca sa nu hohotesc isteric, m-am ascuns in ceafa Andreei. A fost mortal. Primele semne de intrebare au aparut in capul meu cand am cumparat biletele si am aflat ca locurile sunt pe scena: copiii pe pernute, parintii in spate, pe banci. M-am mirat eu cum vor face sa tina 30 de copii pe perne, 30 de minute, dar m-am gandit ca au studiat cumva problema si au gasit solutia. In seara spectacolului, holul de pe Lipscani al teatrului era un musuroi de pitaci, de 1 an si ceva- 3 ani, cu mamicile din dotare. S-au fugarit pe acolo, au escaladat canapelele, au facut schimb de impresii:D. Si ne ducem pe scena. Unde ...

Update: Pentru cine nu a aflat, pana pe 25 septembrie, in fiecare sambata si duminica, de la 19.30, sunt concerte in parcul de langa Spitalul Coltea. Noi am fost in seara asta si e foarte frumos, mai ales ca cei mici pot alerga in voie pe iarba din spatele scenei:D Sambata asta am fost foarte "culturali". Dimineata ne-am infiintat in Cismigiu, sa ascultam fanfara, iar seara am dat o fuga in Herastrau, sa ne dam cu vaporul, dar am ajuns sa dansam printre indieni. Sa o iau cu inceputul. Fanfara. Super incantare pe Andreea. A topait, a studiat dirijorul si s-a apucat sa-l imite, a mangaiat instrumentele in pauza si a batut la tobe cu balonul ei in forma de sabie:D. Cand au obosit picioarele, normal ca mama a fost somata sa valseze cu copilul in brate:) Dupa muzica, am mai facut o plimbare pe lac cu barca, de data asta fiind destul de cald pentru a lasa matza sa balaceasca mainile in apa. Rezultatul este ca s-a apucat sa se spele pe picioare si pe brate cu apa din lac, spre inca...

Exemplu de seara banala, de joi:)

Ma plangeam cu ceva vreme in urma ca fi-mea uraste fustele/rochiile si ca nu vrea decat pantaloni. "Poniiii, poniii!", striga ea la fiecare incercare subtila a mea de a-i baga picioarele intr-o fusta Dar lunile au trecut, Alba ca Zapada a devenit prietena ei ascunsa si acum fustele, cat mai lungi, cat mai largi, eventual stil gipsy:D, sunt cautate cu disperare. "Bada, bada", spune matza cand ii pun fusta closh, din voal, cu care defileaza zilnic prin casa. Caci, da, multumita bunicii care a mesterit o fusta minunata, am scapat de obsesia pentru tricourile mele sau alte dispozitive care sa imite rochia luuuunga a lu' Alba ca Zapada. Afara iesim cu alte fuste, cat mai apropiate de original, dar care sa permita totusi catararile pe crengi, topogane, scari, plase, garduri, etc. Asa ca m-am convins. Ori de cate ori va aparea o noua obsesie in viata matzei, voi fi mult mai relaxata, caci acum stiu ca ele vin si trec, sunt inlocuite de altele, care trec si ele... La fe...

In weekend am fost la niste prieteni in Domnesti. Am lasat matza libera in curte, ea fiind rapid adoptata de o fetita de 3 ani si un pic, asa ca eu am avut mai putin de alergat dupa ea:d. Am stat la povesti, am mancat gratar (ce dor mi-era de un gratar adevarat:D), ne-am parlit la soare si am aflat cu stupoare ca la 3 ani fetitele au chiar mai multe fitze si pretentii decat la 2 ani:)). De necrezut. Tot cu ocazia asta mi s-a confirmat ca donsoara nu mai e ingrozita de statul in apa calaie in lighean/cadita/piscina, cum era anul trecut. In astfel de vizite mi se face o pofta de stat la curte si plimbat picioarele prin iarba toata ziua.... Dar apoi, drumul cu masina inapoi spre Bucuresti, ma aduce cu picioarele pe pamant:d. (hainutele nu au rezistat prea mult pe ele...:d) Tot sambata am fost la circ, sa vedem elefanti si alte animale nepopulare pe aici. Circul era intr-un cort mare, cu banci urate si noroi acoperit pe ici pe colo cu niste placi de lemn. Miroasea a diferite tipuri de kaki...

La 2 ani Si tot ele, pe la 4 luni :d

Povestea cu numele "Spre gradi" continua:d. Da, si noi credeam ca se terminase odata cu vizita la minunata gradinita. Ne credeam cu sacii in caruta si taaare ne bucuram. Dar intre timp, urechile mamei carcotase s-au ciulit mai atent si au captat mesaje ambigue, usor noroase. Cum ca zanele de pe acolo nu sunt chiar zane, plimbarile in caleasca lipsesc si prin castel lucrurile nu sunt mereu roz. Intai am zis ca urechile sunt prea ascutite si prea prind toate zvonurile urate. Ca n-o fi chiar asa povestea, cum ne-o povestise noua zana de la gradi, dar nici asa uratel nu poate fi, cum zbarnaiau vestile prinse pe la nisip. Dar, pana la urma, am zis ca testele pe propria piele sunt bune, dar nu cand e vorba de pielea matzei. Asa ca ne-am pus din nou pantofii fermecati si am pornit in cautarea altui castel. Care sa indeplineasca de data asta doar trei criterii: sa aiba curte mare, in care copiii sa se alerge in fiecare zi, sa fie aproape de casa matzei si sa ne dea un feeling bun la ...

In weekend am fost la munte, la casuta cu veverite si gradina si flori. Taare frumos a fost... Andreea a alergat prin padure, a fost la parau si a testat rezistenta cizmelor de cauciuc:d, a cules conuri si a dat alune la veverite. Printre altele. Dar sa o luam metodic. Sambata dimineata ne-am imbarcat in masina, impreuna cu bunicul si Pisi, si am pornit spre Predeal. Drum liber, soare, cer senin, in zare niste munti cu zapada...Nu-i bai, avem hainute de toate culorile si materialele. In Sinaia, am cotit stanga si, din motive de foame si nevoie de dezmortit picioarele, am facut popas la Stana Regala. Pentru cine nu a fost, recomandam sa se duca:). Am mancat binisor (poate pastrama se putea mai moale totusi:p), dar ce conteaza niste masele nefericite cand poti admira asa frumusete de munte, cu tot cu padure, flori si poiana. Care poiana era dotata cu 2 capre, un ied si 2 reni naparliti. Dar totusi reni. Dupa ce ne-am umplut bine burtile, am luat-o la vale, dornici sa ajungem totusi la ve...

Am reusit sa fac dimineata un filmulet cu o foarte scurta mostra de dans al matzei. Eu zic ca are potential pentru un vals:)) Si va prezentam si niste culori, mai pe limba dansei...

Update: nu, nu au iesit caninii:d. Dar am pe balcon prima mea rosie:)). Complet eco, batuta de furtuna si plina de praf. Dar, hei, e mea:) Intrebare: Sa ne facem griji ca matzei nu-i ies caninii?:d Adica totusi are 2 ani si cica trebuia sa iasa pana acum... Dar la ea, nimic. De vreo 6 luni gingiile par umflate, de ziceam ca gata, ies..dar nu. Nu iese nimic:D. Nu se vede alb, nu e tare la atingere. Restul dintilor au iesit la timp, fara probleme, usor. Astia ce au? De ce nu ies? Daca are cineva cunostinte de stomatologie, sa ne linisteasca si pe noi:d

Ce fac cei trei Rosii daca e sambata, e soare si parcul e sub ocupatie straina? Se urca in masina si cauta loc de distractie in alta parte. Ieri am studiat cu atentie cerul pe la 9 dimineata si am decis ca cel putin in urmatoarele 3 ore nu ploua. Asa ca ne-am pus pantalonii comozi, baticul la gat si am aruncat un pic peria prin par si ne-am dus sa vedem avioane pe Lacul Morii. Am ajuns tocmai la timp ca sa prindem primele 2 avioane in zbor, fugarindu-se pe deasupra lacului, ba suus, ba jos, ba cu burta rasucita spre soare, ba in picaj spre pamant. Andreea, mare fan avioane, denumite generic wi-wi, le-a urmarit intai de pe umerii mei cocosati, apoi din brate, apoi un pic de jos. Avioane simpatice, vreme calduta, organizare romaneasca. Adica in lipsa. Pe principiul noi aducem avioanele, voi veniti ca vedem noi la fata locului cum ne descurcam. Asa ca tot puhoiul se inghesuia pe dig, unii mai cu coate chiar pe mal, sa vada si barcile, altii mai prin spate, pe unde se poate. Asa ca din spe...

Ce faci cand simti ca o iei razna? Cand ai vrea sa te multiplici, astfel incat sa poti fi si la munca si acasa? Cand stii ca regulile si dorintele tale cu privire la micul toddler zbuciumat nu sunt ascultate chiar mereu, ca unele sunt ignorate, altele modificate pe ici pe colo, prin punctele esentiale? Nu am prea multe obsesii legate de programul si cresterea Andreei:d. Asa zic eu. Sa fie tinuta la aer cat mai mult, si prin aer inteleg prin parc daca se poate. Sa nu fie imbracata gros, adica sa aiba cu siguranta vreo 2 straturi de haine mai putin decat ceilalalti copii de varsta ei. Si zero caciuli pe cap. Sa fie tratata ca un copil de 2 ani care pricepe cam tot si pe care il poti distra cu totul altfel decat pe un bebe de 6 luni Nu sunt multe nu? Dar sunt zile cand respectarea lor presupune certuri si nervi, inca de dimineata, cand predau matza ca sa plec la munca. Si plec nervoasa, obosita deja, cu lacrimi in gat de suparare, stiind ca rugamintile mele trec pe langa urechi... Asa ca ...

Mic update tehnic: greutate: 12 kg (plus 3 kg de la 1 an) inaltime: 90 cm (plus 15 cm de la 1 an) Azi ne-am distrat la party. Picea ne-a invitat pe toti la petrecere ei de 2 ani si n-am putut refuza. Asa ca, dis de dimineata, ne-am adunat toti, mici si mari, la joaca. Unii s-au apucat imediat de catarat, altii au navalit pe masinute, cativa s-au tolanit prin bile si cei mai curajosi au topait pe saltea.Aia mari s-au asezat batraneste pe un scaun si au baut o cafea. Toate pozele aici