Călătoriile celor trei roșii

 The good, the bad and the ugly. Ca orice poveste de iubire, liceul are și părțile lui mai puțin luminoase. Cel puțin pentru adulții resposabili, cu planuri și așteptări:d. Pentru că, în cazul aproape adultului din casă, liceul rămâne o întâmplare fericită, cu colegi amuzanți și prieteni bun, cu un program mai mult decât lejer și timp de multe activități extra.  Faptul că învață dimineața a fost de la început un criteriu de selecție și se dovedește în continuare varianta cea mai logică. În felul acesta, la ora 14.00 este liberă să meargă în oraș, la voluntariat, la teme, la ore de germană sau fizică (sau ce are fiecare după caz). Faptul că învață după un program-pilot și majoritatea materiilor se fac modular, adică concentrat în 2-3 luni și apoi deloc, este cu plusuri și minusuri. Pentru noi predomină plusurile, dar există și păreri contrare. Profesorii de la materiile de profil care nu au ore pe tot parcursul anului (chimia și biologia în cazul nostru) spun că nu au timp să p...

”Sephora kids” este ultima nebunie generata de instagram și youtube, platforme unde o gramada de copile de 9-10 ani au propriile canale in care prezinta, testeaza si promoveaza produse cosmetice, de cele mai multe ori destinate adultilor. Ceea ce parea o chestie amuzanta cand eram noi mici si furam Farmecul mamei si rujurile (la parfum mi-era frica sa ma bag:d) ca sa ne prefacem in oglinda ca suntem mari a devenit in ultimii ani un fenomen la limita sigurantei. Chiar daca in România trendul nu a ajuns incă la nivelul din SUA, este evident ca el nu ne ocoleste, fiecare vizita la Sephora fiind o dovada ca locul este plin mai ales de adolescenti si chiar copii mai mici, adusi de propriile mame sa isi cumpere diverse produse cosmetice, în cosul de cumpărături ajungând inclusiv concealere, fond de ten sau creme anti-aging. Este un trend sustinut puternic de marketing, de canalele de youtube si de presiunea anturajului, caci poate fi extrem de amuzant sa mergi la Sephora cu prietenele si sa ...

Pentru ca finalul de an este despre liste, generally, dar anul asta este atat de special incat prefer sa nu fac nicio lista cu planuri, promisiuni sau dorinte pentru 2021, o sa ma rezum la liste din ce am facut in alti ani, care pot fi aplicate oricand, in orice an, indiferent de ce vrea el de la noi Dupa lista cu destinatii de vizitat, plimbat si odihnit, adica aceastaaaaa , am decis sa fac si o lista de munti ce pot fi urcati, si coborati, cu un copil. Mic sau mare. Mic insemnand, de pe la 4 ani, cand am inceput noi sa o caram pe Andreea pe poteci, si mare insemnand evident uriasa varsta de 11.5 ani pe care o are acum. Totusi, subiniez ca variantele astea s-au potrivit la noi, nu sunt o regula general valabila... In cazul nostru, Andreea a fost destul de dispusa sa mearga multisor pe jos de mica mica. A renuntat la carucior pe la un an juma si de atunci a mers mult singura, cu pauze de odihna in brate. Also, avand bunici la Predeal, a fost nevoita destul de repede sa urce si sa coboa...

La 1 an, se ridica in picioare si incepea a alerge. La 4 ani facea balet. La 5 ani a testat ceva dansuri contemporane. Apoi chitara. Apoi teatru. Apoi gimnastica si streetdance. Acum este in plina faza de sport extrem, inceputa lejer in iarna, cu ceva schi pe langa partie, si continuata acum la skatepark. Initial, cand a inceput să mearga la skatepark la noi in parc in primavara, am zis ca e o toana. Ca o sa se dea pe niste rampe si apoi se juleste si se satura. Dar s-a julit, destul de mult, si s-a ridicat si s-a dat din nou. Nu au deranjat-o nici vanataile, nici faptul ca prietenii ei nu prea mergeau acolo, nici ca zona are cam 99,9% baieti. Ea se ducea, isi vedea de ale ei si venea acasa fericita.  Moment in care ne-am dat seama ca avem doua variante. Ori ii zicem sa termine cu skateparkul ca e cam periculos si ea cam mica, ori ii ofeream varianta de a invata treburile corect pentru a reduce cat putem sansele de accidentare. De fapt, varianta de a-i interzice ceva facut din...

Anul acesta am decis sa revenim in concediu in Grecia, o tara care noua ne place tare mult, dar pe care am ocolit-o in ultimii doi ani pentru ca am avut alte destinatii in minte. Practic, ne mai gandisem noi la o Idee si anul trecut, dar pana la urma am virat spre Franta. Asa ca, atunci cand am inceput prin ianuarie sa ne gandim ce si cum la vara, Ideea a revenit. Si anume, cum ar fi sa mergem cu barca? Andreea e deja destul de mare ca sa nu mai am mari emotii cu ea si in plus este un copil foarte adaptabil si curios ceea ce ne ajuta tare mult in organizarea concediilor noastre zapacite. Una peste alta, prin februarie am discutat cu un skipper si am dat avansul pentru o saptamana pe barca, in iunie. Initial, perioada propusa de el, 10-17 iunie, mi s-a parut cam devreme pentru un concediu de vara si mi-era teama sa nu prindem vreme nasoala, dar Adrian ne-a asigurat ca pentru zona Insulelor Sporade, unde am decis sa mergem, e ideal. Prin iulie-august acolo incepe sa bata un vant nesuf...