Călătoriile celor trei roșii

Sa fie sanatos. Si vesel si plin de rasete si hihaieli. Cu glume bune si noi. Cu prieteni. Cu familie langa. Sa fie cu calatorii minunate, cu experiente fabuloase, cu amintiri de pastrat. Cu descoperiri si surprize. Cu dragoste si cald si bun. Cu solutii la probleme. Cu curaj, cu forta, cu putere. Sa fie un an de care sa ne amintim cu drag. La toata lumea. La multi ani, oameni buni!

Anul asta, ca si anul trecut, am organizat o petrecere de Craciun pentru copii, dar nu doar pentru ei, caci si noi astia mari ne simtit minunat langa prietenii dragi. E un fel de traditie deja ca o zi sau doua inainte de Craciun sa ne adunam la Mariuca acasa si sa ne bucuram ca a mai trecut un an frumos, ca suntem din nou impreuna... In premiera, cei cinci voinici ne-au colindat anul asta. Si a fost tare frumos... La final Andreea a vrut neaparat sa cante singura Twinkle twinkle:d. Nu e mereu clar ce zice, dar ii place mult cantecelul si m-am bucurat ca a avut curaj sa cante singura:). Normal ca dupa aceea si Mariuca a cantat singurica Saniuta, ca na, sunt fete mari mandrele noastre:)

Suntem ok, toti patru. Lenevim. Mancam. Dormim. Ne uitam la extra-desene. Si la cantecele de sezon. Ne dam cu sania. Mai dormim un pic. Costumatia preferata e pijamaua :d. Cele mai des intalnite zgomote prin casa: torceala matzului si povestile Andreei. Asta cand nu zacem toti patru pe canapea cu ochii in Clopotica... Revin cu detalii despre ce am facut de Craciun si cu poze cand reusesc sa renunt la pijama. Odihna si veselie va dorim!

     

De ieri suntem pe holiday mode. Adica imi e foarte somn si lene de orice. Bine ca majoritatea lucrurilor le-a facut din timp, cand inca nu ma plesnise oboseala. Asa ca ieri am petrecut o ora alegand cadourile pitite prin casa, impartindu-le si impachetandu-le. Am pus etichete si fundite si le-am repitit. Sunt foarte incantata ca oamenii dragi vor primi prostiute facute de mine si Andreea sau lucruri mici si dragute care stiu ca le vor folosi. Deocamdata nu zic nimic despre cadouri pentru ca sunt spioni in zona:)) Tot ieri am facut o tura prin casa si am evaluat potentialul distrugator al viitorului locatar. Am strans de pe la Andreea diverse figurine, acuarelele, creioanele si le-am pus in cutii. Am bagat hartiile de colorat si alte hartii in mape. In rest, om vedea la fata locului cam ce mai trebuie dosit:d Am facut lista cu meniul de Craciun, am pus deoparte ingredientele pentru briosele de la petrecerea picilor, am cumparat cu Mari cadouri identice pentru cele trei fetite vesele...

M-am tot tinut de mult sa notez undeva "perlele" scoase de Andreea si normal ca am uitat. Intre timp multe au disparut pentru ca rareori se mai intampla sa mai poceasca vreun cuvant sau sa inventeze ea unul. Totusi doua se perpetueaza inca, spre deliciul si amuzamentul nostru. Ambele dovedesc logica si sunt cumva absolut normale, doar ca vocabularul nostru a decis sa foloseasca altele in loc:d. Primul este verbul a limba, de la limba evident, pe care Andreea il foloseste in loc de linge. Al doilea este expresia "pe vina mea", insemnand de fapt pe marimea mea:)). Expresia vine, absolut logic, de la verbul imi vine, iti vine....Asa ca normal cand vrei sa zici ca ceva se potriveste zici ca e "pe vina mea".... Am incercat de cateva ori sa o fac sa le inlocuiasca dar n-am reusit. Oricum mi se par haioase si ma bucur ca ne mai delectam inca cu ele:d update: tata lu andreea zice ca am gresit ceva. si anume, fiica-sa zice grumuzat, in loc de sugrumat , nu g...

Am revenit de la serbare. A fost dragut. Revin cu povestea mai incolo. Acu poze:) Inainte de serbare, topaiala vesela   Poza pentru tati  In actiune  Treaba serioasa serbarea asta. Nu e timp de zambete :d  Probleme cu tinuta :D Deci a fost si a doua serbare de gradi din viata Andreei. Acum deja pot face mici comparatii:d. Fata de prima serbare, cea de la cresa, a zis destul de clar si tare poezioara in romana. La cea in engleza nu pot sa zic ca am inteles ceva. Intalnirea cu Mosu a fost si ea ok, a stat in brate, a raspuns la intrebari. Are in continuare 3 ani si 4 luni:d si intrebata ce vrea sa fie cand creste a raspuns tare si clar 'zana". O zana buna, sper eu:) In continuare e emotiva si emotionata sa spuna lucruri la microfon, in public, desi in relatiile particulare cu adultii pe care ii cunoaste e foarte vorbareata. Si nu neaparat cunoscuti, ci habar n-am, oameni pe care ii simte ea probabil mai de incredere....Aseara de exemplu a s...

Azi avem doua momente importante:D. Primul este serbarea, de la 11. Moment de veselie si emotie:). Cu Craciunite rosii si cantece de iarna... Al doilea e vizita sa vedem o pisicuta. De fapt doua. Identice. Se duce tati si matusa Cristina:). Sa aleaga bine! revenim cu detalii:))

Mai e putin pana la Craciun si din nou am impresia ca nu am destul timp de pregatiri. Am facut lista cu cadouri, au si inceput sa se adune, cuminti, in sertare, mici, colorate, asteptand sa le asez in ordine si sa le pun etichete. Mai sunt cateva de venit. Cateva de facut. Am facut lista cu decoratiuni, am salvat site-uri, poze, idei. Sigur nu voi avea timp sa le fac pe toate, dar macar 2-3 tot facem. Am facut lista cu aperitive pentru masa de Craciun, organizata la noi, pentru oameni dragi. CD-ul cu colinde e demult in cd player, cartea de povesti cu Mos e citita, spiridusii ne privesc de la geam... Dar ce inseamna Craciun pana la urma? In ultimele zile tot citesc despre cadouri. Despre jucarii. Tone, saci, gramezi. Ce jucarii sa luam? Care e mai potrivita pentru o anumita varsta. Cate sa fie? De unde le luam. Fuga dupa oferte, dupa magazine. Cozi de parinti disperati sa nu rateze vreo papusa vorbitoare sau vreun trenulet colorat. Toata agitatia asta imi da cumva impresia c...

Anul asta, ca si anul trecut, am simtit nevoia de a marca apropierea Craciunului cu o carte. O ochisem mai demult, dar am comandat-o acum, cand  deja  miroase un pic a sarbatori. E o carte superba. Cu o grafica minunata, adaptata celor mici, si o poveste dulce, despre casa lui Mos Craciun, spiridusi si cadouri. Practic copiilor li se explica unde sta mosul, ce treaba au spiridusii in toata intamplarea asta, de unde vin cadourile si cum ajung ele la noi... Limbajul este vesel, usor de inteles si e tare greu sa lasi cartea jos odata ce ai inceput-o. Daca nu aveti inca o poveste care sa insoteasca serile de iarna, o recomandam.     Tati este responsabil cu povestea de seara. Si dupa cum vedeti, patul rezista:))

Ce faci cand in fata blocului e o tristete de targ de unde urla muzica populara sambata dupa-amiaza si deci nu poti dormi? Cand astepti zapada si ea nu vine? Cand e frig si vant si nu prea e de mers in parc? Cand abia te-ai dat jos din patul tau cu scara si ti-e lene si esti mosmondit? Si cand ai un set de ceai pictat de tine in urma cu cateva zile, primit cadou de la matusa Cristina? Pai ce sa faci? Un picnic cu mami si cu tati. Cu ceai de la Carturesti si lapte si zahar si sandvisuri cu dulceata. Si pentru ca ai patru cescute, inviti si ursul koala la petrecere.

Ma tot batea gandul de o vreme sa fac un tutu. Am studiat pe net cam cum e treaba, am vazut ca nu e mare filosofie si am purces:d Intai am comandat materialele, 3 suluri de tul special pentru tutuuri. Bine, etapa asta a durat ceva pentru ca 3 inmultit cu zecile de culori posibile dau o multitudine de posibilitati de combinare asa ca nu a fost usor. Pana la urma am vazut un tutu care mi-a placut si am ales aceleasi culori. Apoi am asteptat. Mult. Vreo luna. Apoi am vanat o zi cand sunt libera si nu e nici matza acasa. Adica azi. Si s-a intamplat asa: verde inchis, roz pal si verde-mar. Evident telefonul meu are alte idei privind culorile...  Am inceput sa leg. Si sa leg. ...Si sa leg. Vreo ora juma de facut noduri. Noroc ca am gasit pe ce sa fixez elasticul cat am pus tulul pe el ca altfel era mult mai complicat.  Si am legat pana am terminat. Tul mi-a mai ramas un pic din cele 3 role. Nu mult, dar a ramas. O sa vad dupa ce probeaza matza daca mai trebuie rarit sau il...

Deci se pare ca am fost cuminti anul asta, altfel nu-mi explic cum de am gasit dimineata lucruri in ghetute . Ceai pentru mami, cafea pentru tati si restul pentru matza:d. Am asteptat sa se trezeasca si cum a facut ochi, cum a intrebat putin trista, vazand camera goala, " da de ce n-a venit mosu?"... Pai hai sa vedem daca e ceva in ghetute, ca doar le-am lasat la usa, iar tu ti te-ai si spalat pe ale tale (noi astia mari recunosc ca nu :d). Intai a descoperit acadeaua din gel moale, in forma de om de zapada. Pe care a mancat-o tacticoasa toata dimineata.... Apoi punga cu figurine arctice, pinguini, foci si alti locuitori de la Polul Sud. Apoi ghetutele de turta dulce.... La final a studiat carticica de povesti craciunesti si m-a rugat sa pun cd-ul cu cantece. S-a asezat turceste pe dulapul din sufragerie si a baut laptele in sunet de colinde, inventand povesti cu si despre pinguini si foci...

Ieri am fost la parada, sa plimbam steagul pe afara si sa vedem soldatei si tancuri. Andreea a vazut ceva ceva de pe umerii lu tati, eu nimic nimic de la nivelul de jos:d. Nu-i nimic, la anul imi iau scara si stau si eu pe gard sau in copac cum am vazut ca trebuie facut. Dincolo de nervii mei si oboseala ei, matzei i-a placut. A ramas cu o singura nemultumire: ca nu au defilat si barci... Astazi parca a venit brusc iarna. E aer rece si vantul e cam colturos, tot ma asteptam sa apara un  fulg. Dupa balet, am baut ceai si am mancat bun la Simbio, unde era cald si imi aduceam aminte de iarna trecuta, cand stateam inauntru si studiam zapada de pe case. (decizii...decizii..ce sa mananc de aici?:) Am tot cautat localuri de mers asa, cu Andreea, pe fuga pentru o gustare si un ceai in Centrul Vechi si sa ma tai daca am gasit ceva multumitor. Ar mai fi Chocolat, dar e cam scump... Voi unde mergeti in zona? Diseara facem bradul pentru calendarul pe decembrie, schimbam foaia cu...