Călătoriile celor trei roșii

-Mami, uite, clape. -Ce clape?, intreb eu si ta-su privind spre unde arata degetul ei...O fereastra de restaurant cu copertina colorata -Clape, uite acolo sus.. Ne uitam din nou, gandindu-ne ca iar fabuleaza:D -O pleoapa.., zice matza mai clar, asa, ca pentru dummies care nu inteleg limba ei. - aaa, o pleoapa..Da, asa e, seama cu o pleoapa. Ne uitam mai atent la imagine. Si asa e, daca nu te gandesti ca bucata aia de plastic e doar o copertina, ti-au putea imagina ca este o pleoapa. Pleoapa ferestrei:)

In ultimele zile matza a tusit ca o foca. Cica asa se cheama sunetele de la laringita. Seal barking. Asa ca am cam stat pe langa soba ca sa zic asa. Nu ca as avea o soba...desi mi-as dori. Si am facut d-astea 1.  numarat albine pe cartonase (de fapt hartii printate, dar merge si asa), ales cifra corecta si prins carlig Ce am observat cu ocazia asta este ca fii-mea numara foarte bine, recunoaste cifrele si stie sa prinda carlige. Ceea ce nu stie este sa numere pe randuri, asa ca isi misca degetul haotic pe foaie si se intampla sa numere de doua ori aceeasi albina. Ca sa ii usurez munca si sa o obisnuiesc cu ideea ca se numara pe randuri, de la stanga la dreapta, am trasat niste linii pe foile cu albine, ca sa perceapa mai bine randurile. Neclara explicatie, sper ca ati inteles totusi ideea:d. De aici am luat...  2.  planse cu hainute. astea i-au placut mult, mai ales ca aveam mai multe variante, si de vara si de iarna, unele de incercuit, altele de decupat si ...

A m mai fost la budapesta acu vreo 4 ani, cand eram insarcinata in cca 6 luni. Atunci am stat la un hotel cu piscina si ne-am balacit, ba in apa calda, ba in apa rece. Am alergat prin tot orasul sa bifam diferitele obiective din ghid. Mi-am rupt pingelele si muschii. Si mi-a fost frig, rau de tot. Acum ne-am dus relaxati, fara alt obiectiv decat sa mergem la concert si sa vedem targul de Craciun. Am mancat carnati si am baut vin fiert. Am cumparat ornamente din scortisoara si oameni de zapada din lemn. Am facut un shopping trip la marele tesco, de unde am luat un lego pt andreea, 3 bluze pentru andreea, planete de lipit pe tavan, pentru andreea, un cub rubic mic pentru andreea, preluat de tati insa, care inca se chinuie sa-l desluseasca, o masina beetle albastra, pentru andreea. Vedeti un pattern aici?:d Am facut o plimbare lejera prin Buda, unde am dat peste Labirint , o increngatura de tunele beznatice, in care au incercat sa combine istoria cu mentiuni despre Dracula, mult fum...

Stiti de bodybebe , nu? Ei bine luna asta pregatesc o surpriza, care, desi e neagra rau, e minunata. Noi ne-am imprietenit cu ei de pe vremea cand inca mai cumparam bodyuri, apoi am trecut la rochite si bluze, caci de chestii haioase, colorate si altfel nu ne saturam niciodata. Ultimele achizitii au fost o rochita, neagra, ca sa ne clatim putin ochii:d, si o camasa rosie. Mie imi plac mult. Andreea le poarta, deci e un semn clar ca le place si ea.   Asa ca daca vreti sa va completati garderoba cu hainute vesele si comode, profitati de Black Month

Maine dimineata plecam spre Budapesta. Cu masina personala, asa ca va fi un soi de road-trip, plus revizitare de oras, plus Muse, plus shopping la Tesco, plus road-trip back.  In lipsa, matza ramane cu bunicii si cu programul de gradi. Reluat. Caci o saptamana a stat acasa... Revenim cu poze, povesti si cadouri:) Astazi, dupa balet, vizita la Mariuca si masa de pranz a venit soarele, asa ca am amanat somnul cu vreo 2 ore ca sa profitam de vreme. Am jucat un soi de fotbal in parc. Si da, nu am reusit sa o tinem cu caciula pe cap desi abia am terminat cu otita....

Parca zilele s-au lungit de cand cu toamna asta. de fapt de cand cu noaptea de la ora 5. Am scos parcul din ecuatie, asa ca dupa gradi ori venim direct acasa, ori facem un ocol pe la piata si apoi acasa. Ne aducem prieteni in vizita, sa topaie fetele vesele prin casa. Astept primul ger ca sa beau vin fiert. acum il beau nefiert. Inventam jocuri si povesti. invatam litere, cate una la 2-3 saptamani, cam asa:d. Nu e graba. E in faza taietoare acum, decupeaza si forfeceste in fiecare seara cate ceva. Asa ca stocul meu de hartii si cartoane s-a injumatatit. Lipim bucatele de hartie creponata si construim casute pentru pinguini. pictam coloram. facem briose. des. si le mancam repede. Augmentin si Aerius, combinatia serilor noastre acum:d. Si catina cu miere dimineata. Si pic pic in nas. Pentru ca are nevoie de un nume sa-i spunem otita saptamanii. Seara la culcare are un nou ritual. Din cauza/datorita (inca nu m-am decis:d) lui tati. Dupa baie si poveste...

Aseara am reusit sa printez si sa pregatesc tot ce aveam nevoie pentru micul teatru facut dupa carticica Vrei sa fii prietenul meu, de Eric Carle. Ideea am vazut-o la micul atelier si mi-a placut mult. Din pacate nu am gasit cartea, asa ca a trebuit sa printez fragmente din poveste, iar restul am adaptat din cap:d. Dupa ce am fost eu "papusarul" o data, Andreea a vrut sa conduca si ea spectacolul, iar pe mine m-a pus sa fiu spectator. Povestea s-a repetat de 4-5 ori, asa ca eu declar ca primul nostru teatru de papusi de acasa a fost un succes.

In sfarsit, dupa o luna si ceva de asteptari, o greseala din partea celor care l-au facut, comandarea unei alte saltele, a sosit. Noul pat al matzei. Si a doua varianta are o mica eroare, dar am carpit-o prin forte proprii ca sa nu mai asteptam inca nush cat dupa reparatii... So, iata-l:d  

Pe invatatoarea mea o chema Maria Dandareanu. Nu o sa uit niciodata numele asta. Si nici pe ea. Este educatorul meu cel mai drag si care m-a marcat cel mai mult. In mod ciudat este si singurul om care m-a batut vreodata. In primii patru ani de scoala am luat un numar nemasurat de rigle si bete la palma, am fost ciufulita si trasa de urechi, pusa la colt si certata. Nici nu mai stiu de ce. Pentru ca nu stiam ceva la lectie, pentru ca vorbeam neintrebata, pentru ca...cine mai stie. Si asta desi eram unul dintre preferatii ei, caci, sa recunosc, eram o tocilara:d. Pe vremea aia disciplina cu rigla si batul erau absolut normale, singurul mod de a tine copii in frau, de a-i invata cu regulile si “cumintenia”. Ori de cate ori povesteam acasa ca am mai luat niste rigle peste degete ai mei considerau ca am facut eu ceva de am meritat asta. Desi ei nu m-au atins niciodata. Si niciodata nu au protestat la scoala, nu au pus la indoiala alegerile invatatoarei mele. Asa se facea atunci. Asa ...