Călătoriile celor trei roșii

In ultimele saptamani, ajutati de vacanta, frig, weekenduri si raceli, am tot bifat diverse activitati indoor, mai ales filme si teatru. Aveam o lista cu chestii pe care doream sa le vad, eu sau Andreea, si am incercat sa bifam de acolo. Deocamdata, mai astept Ripple in TIme, dar eu am citit deja cartea asa ca nu mai am o curiozitate asa mare mare... Dar, ce am vazut si ne-a placut: Micul Print, la Teatrul de Comedie - cu Dorina Chiriac.  Este o piesa foarte frumos cosntruita, fidela textului, dar creativ realizata, combinand subtil momentele de ras cu cele mai sensibile. In plus, muzica Adei Milea s-a potrivit perfect. Copiii poate nu inteleg mereu toate vorbele din text, dar piesa a fost foarte frumoasa si povestea in sine este superba, iar personajele foarte clar creionate. Recomand! O intamplare ciudata cu un caine la miezul noptii, la TNB Am vazut piesa acu cateva luni, dar mi-a ramas la inima si pentru ca inca se joaca am zis sa o mai recomand o data. Este...

Am descoperit in weekend un loc foarte misto, de care stiam, dar nu prea multe, si unde am de gand sa revin. E vorba de Muzeul COlectiilor de Arta, care tine de MNAR, dar are sediul pe Calea Victoriei 111. Am ajuns acolo cu ocazia expozitiei Lowendal, un artist foarte interesant, si a unui atelier pentru copii organizat in jurul lucrarilor lui. Omul a facut si pictura si scenografie si teatru de papusi, iar lucrarile prezentate sunt foarte variate si interesante.  Atelierul ne-a placut si el, combinand prezentarea de informatii despre artist cu un mic de joc de-a teatrul, desen si personaje. (Muzeul Colectiilor de Arta) Dar nu despre asta vreau sa ma plang, ci despre ... ”de ce naiba vin la ateliere pentru copii +6 parinti cu copii de +3”....? Este o chestie pe care o tot remarc, pe unde ma mai duc cu Andreea. Evenimente dedicate celor mai maricei, de minim 6-7 ani, anuntate ca atare, dar unde vezi gramezi de copii de 3-4 ani. Copii care nu inteleg nimic, se plic...

In ultimii ani am tot fost cu Andreea pe la diverse evenimente culturale, muzee, teatre, ateliere.  Unele au fost interesante, altele nu, unele ni s-au potrivit, altele mai putin, dar ce am apreciat intotdeauna a fost efortul unor oameni de a face lucrurile profesionist, chit ca erau pentru un copil de 2 ani sau 6 ani. Si nu am apreciat fusareala altora pe ideea ca merge si asa ca astia sunt mici si nu se prind. De exemplu, m-am enervat enorm la un spectacol de balet de la Opera Nationala la care vreo 2 balerine se chinuiau rau de tot sa isi tina echilibrul pe poante.  Si un atelier organizat de nu mai stiu cine la Muzeul Taranului unde Frozen a devenit un soi de hora stupida cu copiii din sala. Pe de alta parte, sunt doua locuri în care  am fost mereu impresionata de atentia la detalii si efortul echipei de a oferi copiilor un spectacol complet si bine realizat: Teatrul Ion Creanga si Opera Comica pentru Copii. Ultimul spectacol de la Opera Comica este Don ...

Azi dimineata am fost impreuna cu Andreea la Craiasa Zapezii , un spectacol jucat de actorii de la Teatrul Ion Creanga, dar gazduit de Teatrul Excelsior.  Noi am mai vazut la un moment un spectacol de balet cu aceeasi tema, dar mie mi-a placut mai mult ce am vazut astazi. Punerea in scena mi s-a parut foarte creativa, dinamica si foarte colorata. Actorii au jucat frumos, inspirat si au reusit sa prinda copiii din sala in atmosfera.  Parerea mea este ca piesa este potrivita pentru copii de pe la 6-7 ani in sus, dar si cei mai mici pot fi prinsi de subiect. Cred ca ajuta mult si daca sunt familiarizati cu subiectul si daca au suficienta rabdare sa reziste toata piesa. Dupa mine, singurul punct mai sensibil ar fi durata, pentru ca, cele doua ore, chiar si cu pauza la mijloc, sunt greu de digerat la anumite varste. In plus, noi am avut locuri la balcon, unde la un moment dat se facuse irespirabil de cald asa ca a inceput oarece foiala si nemultumiri... In rest, fii-mea a s...

In ultimii ani am fost de mai multe ori cu Andreea la spectacole de balet la Opera Romana si intotdeauna am luat bilete la lojele de langa scena. Asta inseamna pret mai bun, eram aproape de dansatori si oarecum izolati de restul salii, asa ca daca pitica se foia sau se plictisea puteam iesi elegant afara. Nu a fost cazul, ea fiind foarte mare amatoare de spectacole de balet. Dezavantajul statului la lojele laterale este ca vezi practic jumatate de scena, restul fiind obstructionat de un mare balcon.  Duminica, in premiera, am luat bilete jos, in sala, in fata scenei. Pretul a sarit considerabil, dar macar am vazut toata scena si eram chiar langa orchestra.  Spectacolul a fost Motanul Incaltat , opera pentru copii. Decorurile si actorii mi-au placut, costumele la fel, povestea clara si bine pusa in scena. Cel putin pentru adulti si poate copiii mai mari. Pentru aia mai mici a fost un pic dificil sa urmareasca actiunea pentru ca nu intelegeau aproape nimic din ce se canta p...

Weekendul asta e primul dupa mult timp cand stam in Bucuresti. Pentru ca e soare si cald mergem la o piscina. Weekendul viitor Andreea pleaca din nou la bunici, iar noi doi tragem o fuga pana la ocean. Intre timp sa va mai zic una alta, pe scurt Luni seara matza a facut febra, undeva pe la 38.6. Marti a urcat la un maxim de 40C. Am bagat novocalmin si am tinut-o restul zilei pe antitermic la 4 ore. Niciun alt simptom. Miercuri dimineata i-a fost rau, greata, ii venea sa vomite, n-a vomitat. Am bagat mancare de regim, Debridat si EUBiotics. Temperatura a ramas undeva sub 38, asa ca i-am dat antitermic la 6 ore. Joi nimic. Pe langa Andreea cam aceleasi simptome le-au mai avut si alte fetite pe are le stiu. Se pare ca misuna un virusache ceva. Daca va gaseste, cam asa se manifesta dansul.. In Centrul Vechi s-a deschis un magazin cu tot ce va puteti imagina pentru jocuri creative cu cei mici. Nush de cand e acolo, eu l-am vazut recent si am si bagat primul shopping. Il cheama H...

Sau mai bine zis cum strica unii parinti o intamplare frumoasa. Sa ma explic. Initial imi spusesem parerea pe pagina de facebook a evenimentului , dar aceasta a fost stearsa, asa ca o sa spun si aici, in eventualitatea in care urmeaza sa mergeti la vreo piesa La Lumea lui Momo. Sa stiti cam cum se desfasoara lucrurile. Sa incep cu bunele. Piesa, o adaptare dupa Alice in Tara Minunilor, pusa in scena minunat. Chiar mi-a placut mult cum au reusit sa adapteze o poveste destul de complicata si cu multe detalii fantastice la un spatiu limitat (o camera) si la o recuzita minima. Totul a fost folosit cu multa multa imaginatie si umor, asa ca la replicile actorilor au ras cu pofta si copiii si parintii. Cum poti sa reeditezi caderea prin tunelul iepurelui, nasterea unui fluture, regina de Inima Rosie si celelalte intamplari din poveste folosind doar cateva cartoane si bucati de panza imbinate cu talent? Ei bine se poate. Felicitari celui care a gandit piesa si actorilor. Din pacate insa d...

Aseara am reusit sa printez si sa pregatesc tot ce aveam nevoie pentru micul teatru facut dupa carticica Vrei sa fii prietenul meu, de Eric Carle. Ideea am vazut-o la micul atelier si mi-a placut mult. Din pacate nu am gasit cartea, asa ca a trebuit sa printez fragmente din poveste, iar restul am adaptat din cap:d. Dupa ce am fost eu "papusarul" o data, Andreea a vrut sa conduca si ea spectacolul, iar pe mine m-a pus sa fiu spectator. Povestea s-a repetat de 4-5 ori, asa ca eu declar ca primul nostru teatru de papusi de acasa a fost un succes.

Aseara am fost la teatru. La Fluturi si Oameni. Am ajuns la sala Rapsodia obosita, dupa ce fugisem de la servici la gradi si de la gradi la taxi si de la taxi la teatru. Acolo copii cat cuprinde, chiote, alergatura, "unde e Mariuca?", "Doamna din fata e prea inalta si nu vad", "cand incepe teatru?". Iar chiote, iar alergatura. Asteptam sa inceapa spectacolul, despre care nu stiam nimic. Decat numele si ca e facut de compania lui Dan Puric, Passse-Partout. Si sa fie liniste sa ma odihnesc un pic. Sa zac adica, in scaun:D Si a inceput. Si, timp de o ora am fost intr-o permanenta stare de incantare, bucurie si surpriza. Ce oboseala, ce somn? Cred ca trei sferturi din timp am avut un zambet lat pe fata. Spectacolul este gandit ca o insiruire de scene din povesti, reinterpretate un pic, intr-un mod plin de umor. Astepti cu sufletul la gura sa vezi ce urmeaza, caci Scufita Rosie se casatoreste cu lupul si trimit poze din calatorii, calul din, cred, Greuceanu ...

I eri am fost la balet. Am cam chiulit de la evenimentele culturale piticesti in ultima vreme, fugarind rarele raze de soare prin parc sau pur si simplu plesnind de lene. A mea desigur, ca Andreea saraca ar merge mereu la spectacole. Uneori chiar imi zice "mami, maine mergem la spectacol" Nu conteaza care, doar sa fie ceva pe scena. Ideal ar fi niste fetite cu rochii lungi. Sau daca nu lungi, macar foarte largi. Sau cu tutu de balerine. Si asa e acceptat. Asa ca mare a fost bucuria cand am anuntat ieri dimineata ca seara, dupa gradi, mergem la balet. Aveam in plan sa mergem intai la un ceai prin Centru Vechi si apoi la sala de pe Lipscani. Dar normal ca planul meu a fost usor reorganizat de realitate cand matza a aparut in vestiar in strampi si tricou, fara chiloti ("i-a udat un pic cand a facut pishu") si fara fusta (careia i se rupsese elasticul). Logic ca tocmai ieri nu aveam nimic de schimb, nici chiloti, nici vreo alta fusta sau pantaloni....

De multa vreme tot auzeam in stanga si dreapta de programul Clasic e fantastic, un experiment menit sa invete copiii cu muzica clasica, sa-i educe sa asculte diferite tipuri de muzica, sa descopere diversitatea acestui domeniu. Idee buna zic. “Punerea in scena” insa... Povestea suna oarecum haotica inca de la etapa achizionarii biletelor.   Ele se pot obtine sau nu in urma unor cozi de zeci de persoane, unde fiecare cumpara pentru cat mai multi prieteni, colegi si vecini, pana la 50 de bilete teoretic, dar se pare ca se paote si mai mult. Neavand cum sa ajung acolo, am trimis-o pe mama sa cumpere, intr-o frumoasa zi de joi. Ea avea mari emotii ca nu ii vor da 13 bilete. S-a linistit cand cei din fata ei au inceput sa ceara 30, 50...60 de bucati!..Rezultatul logic este ca nu toti dintre cei care au stat cu orele la coada au apucat sa ia bilet. Din motive organizatorice, biletele nu se pot vinde online, nu se pot scumpi, ca sa se organizeze mai des spectacolele eventual, nu s...

Astazi aveam in plan un atelier la MTR, dar matza s-a trezit cam prost dispusa, pentru ca o durea burtica. Asa ca nu ne-am miscat destul de repede. In schimb, am descoperit pe net ca tot astazi era ziua portilor deschise la Lumea lui Momo , de la ora 11. Si ne-am dus. Lumea lui Momo ocupa o casa mare, foarte colorata si vesela, plina de pernute, scaune pictate, pereti decorati haios, undeva pe langa Cismigiu. Acolo se intampla tot felul de ateliere, de pictura, olarit, cusut, muzica, etc. , pentru copii mai mici sau mai mari. Ce a facut Andreea intr-o ora jumate? A pictat, a modelat in lut, a colorat omuletul creat de ea si s-a jucat cu instrumente muzicale. In zona misunau copii de la un an si cateva luni pana la 3-4-5 ani, asa..ochiometric. Ce a facut mama in timpul asta? Si-a facut o geanta:). De fapt am pictat o geanta din panza. Mie imi place ce a iesit. Si Andreei, care a decis ca "opera" va sta la ea in camera. Iar tati a fost desemnat fotograful oficial al evenime...

Am citit zilele trecute ca in weekend s-ar intampla lucruri pe la Muzeul Satului, adica niste colinde si un targ frumos. Si pentru ca azi e soare, chiar daca are niste colti cam vanjosi de la vant, ne-am dus sa bagam si noi un ochi. Doar ca nu stiu cand s-au intamplat lucrurile frumoase la Muzeu, sigur nu azi:)). Azi era gol. Nu targ, nu colinde. Vreo 5 oameni zgribuliti si 10 pisici grase. Acu ce sa facem? Am inventat o poveste pentru Andreea, cum ca alea sunt casele piticilor din Alba ca Zapada si ne-am apucat de plimbat prin vant. Uite mami scaunelele, uite ce masuta, uite si patuturile..nebunii. Noroc ca i-a placut ideea si misuna de la o casa la alta sa vada pe geam ce e inautru. Caci, desi e weekend si na, paote mai vine vreun ametit pe acolo, casele erau cu lacate pe ele asa ca tot ce puteai face era sa le admiri de afara. Una singura era deschisa si am intrat in ea. Doar ca, oroare, Andreea a trecut cu juma de pas de sfoara care anunta ca n-ai voie in camera. Ooo..pan...

Sambata seara a fost balet. Frumoasa din Padurea Adormita. Desi spectacolul a fost in sala mare a Operei si dura cam 2 ore, am luat bilete pentru ca era o poveste cunoscuta. Am zis sa testam si varianta asta si stam cat putem. Am stat pana la pauza, adica o ora, dar nu pentru ca Andreea n-ar fi rezistat inca pe atat, ci pentru ca se  apropia ora de baita si somn si am zis sa nu abuzam. Deci cam cum fuse: -sala plina de mamici, tatici, bunici si copii, de la 2-3 ani (destul de putini recunosc) pana la 10-12 ani estimez eu. destul de liniste totusi  si doar din cand in cand se mai auzea cate o voce ratacita. -la capitolul tinute, o invalmasala de nedescris, de la sport la elegant, de la blugi si tricou la rochii lungi. Practic fiecare cum se simte bine si ii place. -ce mi s-a parut deplasat un pic este apetitul pentru aplaudat, la fiecare final de scena, la fiecare pauza de 2 secunde a balerinilor. Uneori, graba era asa mare ca aplauzele incepeau gresit, inainte ca bietul o...