Călătoriile celor trei roșii

In ultima vreme, (asta insemnand in  ultimele luni :d) nu am reusit sa mai fac asa multe lucruri cu Andreea, in primul rand din cauza lipsei de timp (al ei, nu al meu:D) si in al doilea rand pentru ca de foarte multe ori are chef sa faca lucruri singura cand e acasa (satula probabil de socializarea de la gradi..).  Saptamana trecuta, am intrat intamplator pe pinterest, in prima faza ca sa gasesc idei de redecorat casa fara bani:d, iar in a doua faza am ajuns cumva la kids spring crafts...Destinul:d. SI am gasit cateva idei simpatice de crafturi din hartie (noua pasiune a matzei). De taiat, lipit, bricolat... Linkuri pentru doritori:  http://buggyandbuddy.com/paper-mache-spring-hats-crafts-for-children/ https://www.pinterest.com/pin/450500768951688258/ http://buggyandbuddy.com/flower-crafts-kids-textured-tissue-paper-flowers/ Rezultatul este ca sambata si duminica am "construit" o palarie (sombrerroooo), am pictat o floare de hartie, plus doua tablouri cu...

Zilele trecute m-a rugat o prietena sa ii dau cateva sfaturi despre cum sa aleaga un carucior de bebe, pierduta in sutele de variante si oferte, care mai de care mai scumpe si mai complicate. Rupta de realitatea bebelusiei in ultima vreme, i-am raspuns rapid in prima faza, ca noi am avut un Graco basic, de vreo 10 milioane (1000 ron:d), cu un soi de cutie pe post de landou. Cutia-landou am folosit-o cu totul vreo 3 luni pentru ca apoi am intins spatarul si am pus-o direct in carucior, dansa fiind deja mult prea agitata ca sa stea intinsa pleasca si cu ochii doar pe cer. Cat de greu poate fi sa alegi un carucior? m-am gandit eu inocent... Apoi mi-am aruncat un ochi pe oferta actuala si am inteles. E o nebunie. E mai rau ca la masina.  In primul rand, carucioarele de pana in 1000 de lei sunt doar sport, adica nu merg de la nastere. Apoi vine categoria 1000-1800 care e bogata si colorata, carucior plus scoica (eu n-am gasit in categoria asta carucior plus landou plus scoica, dar...

Ieri am fost la Comana, again. Nu mai povestesc ce e pe acolo..Detalii sunt aici. .si aici.   In plus fata de anul trecut, au montat un perete de escalada si au terminat podul peste lac, asa ca dupa tiroliana nu mai ocolesti toata balta ca sa te intorci. Alta noutate a fost ca fii-mea si Mariuca au avansat la traseul Maro, ala de copilasi mai maricei. E adevarat ca au avut nevoie de putin ajutor la montarea carabinei pentru tiroliana, dar in rest s-au descurcat singure... Distractia din parc a continuat acasa...cu tiroliana pentru pahare...cu pietre. La un moment dat am remarcat ca lampa se balanganea amenintator asa ca am schimbat traseul. Am dat jos un tablou si am prins sfoara de cuiul din perete. Si am inlocuit pietrele din pahare cu dinozauri. Merge si asa:d Cred ca era in stare sa se joace toata ziua asa, nu era nevoie sa mergem pana la Comana:)) Dupa ce am strans tiroliana, si-a amintit ca ii promisesem ca o ajut intr-o zi sa faca un aparat foto din carton, cu...

Asa am botezat noi mica zona de duzi din parc. E asezata strategic, langa o mare poiana, aproape de lac, lipita de o padurice simpatica si racoroasa, cu siruri drepte de copaci tineri. In dudis sunt si dude albe si negre si din fericire copacii sunt inca mici, asa ca picii ajung la crengile de jos, pline de bobite dulci. Sub duzi e plin de melci minusculi, nu d-aia cu casute de se plimba dupa ploaie, ci unii mici, ca niste scoici de la mare..Nush cum le zice... Intr-o zi a cules de prin iarba vreo doua maini de cochilii d-alea si le-am carat acasa. Le-am pus intr-un castron cu apa sa se curete de pamant, dar curand am descoperit ca trei sferturi din cochilii aveau si locuitori in ele, care se tarau harnici pe castron, incercand sa evadeze in bucatarie.  Singura problema cu dudisul nostru este ca nu are destui copaci catarabili...doar vreo 2....

Weekendul trecut, pe langa excursii, ma prins si cateva ore de ne-ploaie in curtea de la Predeal. Printrre picaturi, cei doi tati prezenti au reusit sa faca un foc pentru gratar, in timp ce mamele pregateau salate si stateau la povesti. Intre timp, Andreea si Matei au construit o casuta pentru zane. Fata de aia de anul trecut, care avea doar o camera, cea de acum e o adevarata vila, cu baie, sufragerie si dormitor. Are chiuveta si wc, masa pentru mancat si pat. Plus acoperis sa nu le ploua. Cred ca zanele de la noi din curte sunt fericite acum  Florile de nu-ma-uita ale bunicii  

De ceva vreme, nu stiu daca am mai povestit, Andreea e pasionata de fotografie. I-am dat in grija camera mea de fotografiat veche si de atunci o plimba cu ea cam peste tot. Face poze cam la orice. Orice i se pare frumos. Caci nu face niciodata poze la lucruri pe care le considera urate. Imi place la nebunie sa ma uit la poze si sa vad ce considera ea "frumos". Gandacei, copaci, flori atarnate pe balcon, semne de circulatie, stickere lipite pe masini, flori din gradini, eu, tati, ea, toate plusurile din camera, draperia cu printese, desenele ei, frigiderul cu magnetei... Plus ca unghiul din care e facuta poza e neobisnuit. Mai jos decat esti obisnuit, ca na, ea e mai mica. Oamenii par uriasi, blocurile gigantice, casuta din camera ei pare mai mare decat o stiu:d Mai are de lucrat la partea tehnica, dar imi place ca e atenta la lumea din jur, ca vede detalii, ca observa lucruri. 

Sambata, zi cu soare si nu prea, am zis sa ne consolam dupa renuntarea la un weekend la munte si sa iesim macar in parc. Mai ales ca Andreea tusea si in casa sonorizarea e proasta. Altfel se aude o tuse seaca in mijlocul naturii. Deci am iesit in parc. Cu rachetele de tenis si mingea, ca macar atata sport sa facem si noi. Am gasit un teren liber chiar langa leagane si am pornit.  Dan a fost jucatorul principal. Eu si Andreea am alternat la mingi. Spre bucuria mea, fii-mea pare mai putin afona decat anterior. Acum chiar nimereste mingea, de unde nu cu mult timp in urma exista o eroare de calcul intre viteza mingiei si momentul in care racheta incepea sa se miste spre ea. Adica mingea venea, trecea si racheta lovea aerul. Eroare de calcul. Imi pare bine ca ii place. Cel putin asa pare, sa-i placa tenisul.  Ar fi un sport pe care l-ar putea impartasi cu Dan. Ei la tenis, eu singura la shopping. Mi se pare un aranjament reusit:)) 

La noi in parc ninge. De cateva saptamani, dar acum e viscol rau. Fulgi albi iti intra rapid in nas si in ochi daca mergi pe bicla sau pe jos. Plutesc anapoda prin aer si fac patura alba pe iarba. Atarna ca niste zdrente prin copaci si se desprind la fiecare pala de vant. Ar fi foarte suparatori daca nu ar fi draguti

Mai sunt cateva zile pana cand face 5 ani.  Habar n-am cand a trecut timpul, caci parca acum era un bebe cat o lingura si greu cam cat o sticla de cola... Acum e   amuzanta si frumoasa si agitata. Foarte agitata. Nu are stare, nu ar sta pe loc decat daca are in fata ochilor un ecran cu desene sau daca e obosita/bolnava. Atunci zace. In rest alearga, misuna, topaie, tropaie. Statul pe scaun la masa e un chin si presupune negocieri. Se foieste, se ridica, se aseaza, se intinde. Ia o lingura de mancare, mai povesteste intamplari de la gradi, mai ia o lingura, mai povesteste ...  - Mami, de ce oamenii mari nu alearga?  Da...buna intrebare:d - Mami, de ce miss Gabi (profa de engleza) nu rade?  Habar n-am...asa sunt uneori adultii, seriosi... - Mami, nu pot sa tac acum! Asa ca vorbeste mult. Povesteste, inventeaza, imagineaza. Jocul preferat la masa de seara este ghicitoarea. Ea se gandeste la ceva, un animal, un personaj, un om si eu sau tati pune...

Daca nu esti pregatit sa improvizezi ani in sir povesti despre zane si spiridusi, in orice moment al zilei si la tzaspe ani dupa ce prezentasei pompos nush ce poveste aberanta cu Mos Craciun, mai bine o lasi balta si spui direct adevarul. Lasa lumile fantastice si zanele miraculoase si barbosii cu sanie si reni pentru aia care au timp, chef si imaginatie. Si care nu se socheaza brusc cand sunt loviti de enunturi de genul "nu, mami, Berli nu a venit de la o doamna cu pisici, ci de la Mos Craciun".  Caci da, recunosc, asa i-am povestit la momentul respectiv. Ca pisicul Berli e cadou de la Mos. Acu 2 ani totusi.. Doi ani din cei 5 de pana acu ar trebui sa fie cam cat o eternitate, nu? Sa mai si uiti din lucrurile aberante pe care ti le spun parintii... Dar nu. Surprise!  Azi pe drumul spre gradi povesteam despre cainii cu si fara stapan, mergand in viteza a doua (:d) in spatele unor masini de hingheri. Si ii explicam de ce aduna cainii din parc, ca unii n-au stapan si po...

In ultima vreme fii-mea isi manifesta tot mai mult supararile si nervii verbal, nu ca ar fi renuntat de tot la scenele de plans si aruncat dramatic pe canapea... Totusi, partea verbala e usor haioasa, caci venite de la ea frazele suna usor ciudat. Probabil le-a auzit pe undeva si le-a retinut. Sau poate e o etapa normala in dezvoltare, cand fiecare copil descopera cum e sa declami cu putere cat de tare urasti pe cineva. Asa ca fii-mea ma uraste. Destul de des. Ma uraste cand o grabesc sa plecam la gradi sau cand nu o las sa se imbrace cu ceva anume. Cand ii spun ca masa e gata si sa lase joaca. Cand ii spun ca timpul de desene e terminat si sa se duca la baie. Cand nu am timp sa ma joc cu ea pentru ca pregatesc masa de seara. Cand ma joc cu ea, dar fac ceva gresit si jocul este "distrus". Asa ca ma uraste. Si declara ca nu mai e prietena mea. Si evident sunt si "cea mai rea mamica". Nu o contrazic. E dreptul ei sa simta cum vrea pe moment si sa exprime cum vrea c...

In ultima vreme am inceput sa ne adaptam la orarul de primavara-vara,   cu iesiri mai dese in parc si sambete lenese in curte. Din pacate nu avem curtea noastra proprie in Bucuresti, dar din fericire avem prieteni care poseda si asa ceva:) Asa ca de cele mai multe ori in weekend suntem in parc, intr-o curte sau intr-o excursie. Cica in perioada urmatoare o sa cam ploua...asa ca o sa revenim putin indoor.. Cumva avem in plan si un drum pana la Predeal, sa decapitam un corcodus enervant  Berze nebune deasupra parcului  Primul weekend de primavara  La dans  Spre Sofia si trambulinele ei  mda...

Dupa cum stiti Andreea are o intreaga populatie de dinozauri in proprietatea ei. Niste T-Rex, niste diplo, niste stego si alte specii, unii mari, unii mici. Cand strange niste bani mergem si mai cumparam cate unul, apoi il plimbam prin cartier, sa cunoasca si el imprejurimile... Ultima achizitie este un Pterodactil, un soi de pasaroi preistoric. E o chestie mare, portocalie si scumpa ca naiba (55 de lei), asa ca sunt si eu co-proprietar, pentru ca Andreea nu a avut destui bani la ea:d

Azi fii-mea a decretat ca nu eu sunt sefa in casa si ca nu mai vrea sa respecte regulile mele. Noua regula este ca face ce vrea ea. De fapt a decis ca nu exista sefi, ceea ce e corect, si ca fiecare face ce vrea el, ceea ce nu e asa corect:d. Intai am zis sa fiu politically correct si sa respect drepturile copilului. Asa ca i-am explicat ca, desi nu exista sefi, totusi exista niste reguli in casa si ca nu poate face fiecare tot ce vrea, ci trebuie sa tina cont si de ceilalti. In plus, daca ceea ce vrei in acel moment (adica sa mearga desculta) poate duce la o problema de sanatate, avand in vedere ca la noi in casa sunt 19 grade, eu am dreptul sa ii cer sa se incalte si, pentru binele ei, nu al meu, este mai bine sa isi puna papucii... Metoda happy happy joy joy n-a mers. Dansa mi-a explicat din nou, foarte autoritar, ca nu eu sunt sefa si nu ii zic eu ei ce sa faca... Asa ca am trecut la metoda "ori ca mine, ori ca mine" si i-am zis ca, desi nu sunt sefa ei, sunt ma-s...

Weekendul trecut ne-a dat soarele afara din casa si am migrat in parc. Pustiu, desi era cald ca primavara. Asa ca matza si-a adjudecat toate agatatorile de la locul de joaca si s-a transformat in maimuta sau circar. Depinde de viziune.... Saptamana viitoare o sa fie in tabara. Si noi intr-o binemeritata mini-vacanta la munte. Nu stiu daca vom avea unde sa schiem, dar cu siguranta o sa dorm mult si bine. Asa ca daca nu o sa pot povesti cum am coborat eu partiile ca un profesionist macar o sa pot relata ce minunat e sa zaci la soare in ianuarie....

Dupa cum stiti daca bagati ochiul pe aici din cand in cand, fii-mea este o mofturoasa cand vine vorba de mancare. Nu a excelat niciodata la acest capitol, unele dintre cele mai crunte amintiri ale mele fiind cu mesele ei in primul an de diversificare. Cosmar!  Intre timp a ajuns sa manance singura cantitati care par sa-i asigure cresterea si sanatatea, evident mai mici decat as vrea eu sa fie. Insa, diferenta majora intre mama ce sunt acum si cea care eram acu vreo 2-3 ani este ca am invatat sa nu ma mai stresez cand vine vorba de mancat. Cel mult negociez inca 4-5 linguri.. O alta diferenta majora este ca am incetat sa sper ca fii-mea va aprecia vreodata mancarurile gurmande pe care le mai incercam eu si taica-su sau ca va dori ever sa incerce ceva necunoscut. Am incercat si eu si ta-su si bunicii sa o convinga sa guste, nu o lingura, ci macar ceva similar cu degetul mic al furnicii. Inutil. Nu cunoaste, nu gusta. Nu arata a ceva ce a testat deja si stie ca ii place, nu vrea...

Cand am decis sa facem pentru Andreea un pat cu etaj am presupus ca hitul va fi scara si dormitul cocotat. Insa pentru ea la fel de amuzant este sa-si amenajeze din cand in cand un culcus sub pat, unde ori se joaca, ori rasfoieste carti.  Uneori isi trage si perdeluta, acoperind intrarea cu o patura. Ultima inventie este sa stea tolanita pe pilota de iarna, la care am renuntat zilele trecute dupa ce s-a vaitat ca e prea cald.   Cand s-a prins ca fac poza a cerut una suplimentara si cu Pisi:)

Asta seara a fost mare petrecere la noi in casa. Andreea si-a invitat cativa prieteni la petrecere cu masti. Invitatiile le facuse de vreo 2 saptamani si tot ma batea la cap sa facem balul cu mascati. Ceea ce am si facut. So...petrecerea in cateva imagini Starea initiala: plusurile in dulapul lor, mijlocul camerei liber  Singurul moment foto organizat al serii Desfasurarea actiunii: toate jucariile se indreapta spre mijlocul camerei, etajerele se golesc  Moment de pauza: este descoperita o minge...  Punctul culminant: descoperind valoarea jucariilor, copiii le duc pe toate in "pestera comorilor"  Pestera plina   Scurt moment de liniste pentru studierea dinozaurilor    Incheierea actiunii: cu ultimele forte, sunt create si niste cadouri pentru mamele ascunse in sufragerie