O insula din Grecia

Eu iubesc la nebunie Grecia. Visez uneori sa traiesc pe o insula. La concurenta cu visul de a trai la o ferma din Provence.
Asa ca o data la cel mult 2 ani programez o vacanta in Grecia. Am fost in Santorini, in Sithonia, Thassos si Zakynthos. Plus Atena. Anul asta am ales o insula de ceare nu prea auzisem inainte, dar imi fusese laudata de 2 persoane care au fost acolo. Plus ca se lega frumos de sejurul in Istanbul. SI asa am ajuns in Lesvos.
Daca te uiti pe harta, esti sigur ca apartine Turciei. E aproape lipita de continentul asiatic, asa ca de pe plajele ei vestice si nordice vezi foarte bine malul vecinilor turci.
Din acest motiv, Lesvos a fost aleasa ca poarta de intrare in UE de multi emigranti sirieni acum vreo 4 ani. Netul e plin de poze cu barcile pline de adulti si copii ce ajung pe plajele insulei, lungile siruri de oameni ce calatoresc pe jos spre Mitilini, capitala insulei, campusurile create pentru ei, dramele, conflictele aparute, sutele de veste de salvare aruncate gramada pe marginea drumului.
Acum au ramas doar povestile pescarilor greci din dramele de atunci.
Ca sa ajungi pe Lesvos sunt cam doua variante cu totul. Cu feribotul din Kavala, vreo 9-10 ore, sau cu feribotul din Ayvalik, un port turcesc, cam o ora si jumatate.
Noi am ales varianta din Turcia. Din Istanbul la Ayvalik am mers cam 5-6 ore cu masina, apoi am luat feribotul si pe la 8 seara ne cazam la o pensiune din Mitilini, unde am stat doar o noapte. 

Atentie insa!. Biletele la feribot trebuie luate cu 3-4 luni inainte minim. 
Noi am tot amanat momentul si ne-am trezit ca nu mai era loc pentru masina. Asa ca am luat bilete doar pentru noi trei cu gandul ca lasam masina in port si inchiriem alta pe insula. Dar am avut mare noroc cu domnul de la compania de ferry ca stia engleza si i-a convins pe vamesii turci sa ne lase sa plecam fara masina. Cica teoretic nu e voie sa lasi masina inmatriculata in alta tara. Also, turcii din afara Instanbulului nu prea stiu engleza si comunicarea pe chestii oficiale e foarte dificila. 
Dupa acest moment cu emotii, lucrurile au mers lin.
Mitilini, cel mai mare oras de pe insula, are o zona de promenada foarte frumoasa, chiar in port, plina de terase si taverne. Am mancat o super pizza in seara petrecuta acolo, dar sincer nu stiu mai multe despre oras pentru ca a doua zi dimineata am plecat spre destinatia noastra finala, o pensiune draguta de langa Molivos (Mithymna ). 
Urmatoarele 5 zile ne-am impartit timpul intre plaja, stradute, calamari, vin, tzatziki, snorkel,  drumuri rasucite peste coame de munti, feta saganaki, limonada, poze cu pisici, mai multe pisici...
Plajele sunt in general cu pietris, deci am folosit la greu papucii de inot, dar sunt si cateva cu nisip. Partea de snorkel a fost mult mai slabuta decat in Thassos, unde am vazut gramezi de pesti de toate dimensiunile si culorile, dar partea cu mancarea a compensat cu varf si indesat acest mic neajuns..
(Ayvalik)
 (Ayvalik)

 Lesvos de pe ferry

 "Pot sa o iau acasa? te roooog..."





















Cum bine spunea cineva, e ca o vacanta la tara, in Grecia, cu marea la indemana. E linistit, neaglomerat, cu taverne ascunse pe cate o plaja mica, dupa drumuri intortocheate, cu mancare geniala si pisici. 
Molivos este cel mai frumos orasel de aici, asezat pe panta unui deal, cu un castel in varf. Seara micul port se umple de lume pe la terase si pestii topaie printre barcile pescarilor atunci cand le arunci bucati de paine. La una din taverne era mereu un nene care canta la mandolina. Zeci de pisici misuna printre mese si asteapta sa le dai ce ramane prin farfurii. Daca mai ramane ceva..Pe la ora 9 apune soarele dupa dig si lumea se aduna la o poza. Cativa pescari intarziati isi aseaza barca langa mesele pline de calamari, peste, branza, mezze, vin...E cald si miroase a mare. 
E tot ce trebuie uneori.

Inapoi spre casa, am schimbat un pic traseul si am traversat Dardanelele, inapoi spre Europa. 
Am oprit o noapte in Bulgaria, in Sozopol. Am descoperit ca la bulgari Marea Neagra e turcoaz...In rest, raman la parerea mea ca Bulgaria nu e Grecia. Dar, daca Grecia nu e o varianta, merge si o saptamana la bulgari. Apa e tare frumoasa aici..

Istanbul, din Europa spre Asia

Am tot stat sa ma gandesc daca mi-a placut sau nu la Istanbul. Adica daca as zice da sau nu la o intrebare de genul. Si imi dau seama ca nu pot sa raspund doar cu da sau nu:d
Presupun ca unii ajung sa urasca sau sa iubeasca un oras, asa cum si eu iubesc unele locuri in care am fost, iar altele imi sunt doar dragi..
Din fericire nu cred ca urasc cu adevarat vreun loc...
Anyway, Istanbul.

Istanbul e in primul rand cam ca o tara. Are 18 milioane de locuitori, 27 de districte si 5.461 km². E asezat pe doua continente si taiat in aproape doua de Bosfor. Asa ca nu pot zice ca am vazut Istanbulul in cele 2 zile jumatate acolo. Am vazut o bucatica minuscula. 
Pentru a scurta durata de deplasare pe jos intre obiectivele de pe lista „must see” am ales sa ne cazam in zona veche a orasului, in apropiere de Marele Bazar, The Basilica Cistern si Moscheea Albastra. Avantajul a fost ca am vazut cam  toate locurile importante intr-o zi, dar nu prea ne-a placut zona aia in afara punctelor turistice. Strazile sunt pline de buticuri, teancuri de haine si pantofi, ateliere de tot felul  dar uratele, mizerie, cartoane, sticle, chinezarii, restaurante cam dubioase. Noua ni s-a parut un fel de Lipscani anii 90...
Marele Bazar este o constructie foarte frumoasa, cu culoare labirintice si arcade pictate, in care gasesti tot felul de aurarii, covoare, baticuri, condimente, dulciuri, ibrice, genti, cafea, etc. Magazinele sunt mici si cochete, iar din loc in loc sunt cafenele unde poti bea o cafea turceasca sau un ceai. Oamenii nu sunt extrem de agresivi, desi mai sunt unii care trag de tine. Noi am ajuns acolo dimineata si a fost cea mai buna varianta, nefiind deloc aglomerat. In plus, am prins si un moment de rugaciune, care a facut locul sa para si mai autentic.



In jurul Bazarului insa e jale. Strazi pline de magazine cu pijamale, chiloti si ciorapi, jucarii chinezesti, carausi, porumb, genti ”de firma”..Inghesuiala, mizerie, buluc. Din pacate era cel mai scurt drum pentru noi spre Bosfor si alte locuri pe care doream sa le vedem asa ca am tot trecut pe aici de 3-4 ori.


Hagia Sophia este foarte frumoasa. Fosta bizerica bizantina, transformata apoi in moschee si acum muzeu, este o constructie impresionanta, cu cupole pictate si arcade inalte. Peste tot vezi urmele salvate din crestinism si ce s-a adaugat apoi din cultura islamica. Fiind muzeu nu exista restrictii legate de haine, dar se cere totusi o minima decenta fiind un fost lacas de cult.


”The Blue Mosque” este o moschee in care inca se tin ore de rugaciune asa ca programul turistilor este aranjat in jurul anumitor perioade. Din ce am inteles, se poate totusi vizita si in orele de rugaciune, dar fara poze.



Palatul Topkapi, fosta resedinta a sultanilor, este o treaba giganta. Practic cred ca e neovie de o zi doar acolo ca sa vezi tot. Are vreo 3 curti interioare, imprejmuite de cladiri cu sali, muzee, expozitii si apartamente. E interesant, pe alocuri super interesant, dar si foarte obositor de vizitat...Asa ca noi am selectat niste expozitii, inclusiv cea care continea sabia lui Stefan cel Mare, zona de bucatarii si sali de mese, apoi am plecat. Ne-ar fi placut sa vedem si Haremul, dar se platea separat si nu ma mai tineau nici picioarele..



O alta chestie faina, de fapt unul dintre locurile mele preferate din Istanbul, este The Cistern Basilica. ”Cisternele” sunt niste sali imense, construite sub pamant, cu peste 300 de coloane de marmura, si erau folosite pentru a alimenta cu apă palatul imperial. 




Dupa ce am bifat cam toate obiectivele principale din  zona Sultanahmet, am pornit spre Podul Galata, care traverseaza asa numitul Corn de Aur.  Pe pod sunt mereu pescari, iar pe etajul lui inferior sunt restaurante unde poti manca peste prajit. Nu am testat prea mult street food, fiind cu Andreea si nedorind sa ne jucam cu burta ei, dar din ce am citit merita incercate unele locuri, inclusiv pestii de pe podul Galata..
Pe malul celalalt se vede de departe Turnul Galata, construit pe la 1300. Daca stai la coada imensa de afara si urci pana in varf, cu liftul sau pe scari, ai o imagine foarte frumoasa asupra orasului. 




















Zona Galata ne-a placut foarte mult. Este plina de stradute pietruite, curate, cu cafenele cochete si pisici, iar strada pietonala Istiklal te duce pana in celebra piata Taksim. Pe strada circula un tramvai rosu, cu un vagon, extrem de simpatic si folositor:d. 
Ultimul lucru bifat de noi in Istanbul a fost o croaziera pe Bosfor, care merge pana la al doilea pod peste stramtoare si in timpul careia am vazut cartierele de vile de pe mal, palate, gradini si pe o parte si pe alta. E genul de excursie care merita facuta pentru ca te ajuta sa vezi si alte zone mai putin accesibile ale orasului. 
In plus, ne-am lamurit o data in plus cat de variat este acest oras, cat de urias si colorat, cat de diferite sunt zonele lui si cat de multe sunt de vazut peste tot.







Tehnicalitati:

  • Noi am mers pana in Istanbul cu masina pentru ca de aici am calatorit mai departe, spre Grecia:D. Din Bucuresti pana acolo am facut vreo 10 ore, cu stat in vama si oprit la benzinarii pentru cafea. Drumurile sunt super ok, mai ales pe autostrazi si drumuri express. In Istanbul insa nu e de folosit masina, traficul fiind infernal. Am lasat-o la hotel. Pentru plata autostrazilor si podurilor e nevoie de un abtipild (HGS) care se ia de la Posta si se lipeste pe geam. Cautati sedii PTT.
  • Cea mai buna oferta de card sim am gasit-o la Turk Telekom.
  • Pentru transportul in comun, gen tramvaiul de spre Taksim si funicularul de langa Galata Bridge trebuie cumparata o cartela Istanbul Card, pe care pui cate bani crezi ca ai nevoie..Noi am folosit-o doar la funicular si la tramvai, dar pentru vacante mai lungi de 2 zile cred ca e absolut necesara.
  • Mancarea pe mine nu m-a dat pe spate. Multa carne, chestii grase, uleios, dar am compensat cu inghetata.
  • In afara Instanbulului, mare mare problema cu limba engleza. Inclusiv la vama sau la benzinarii...

Nou inceput de clasa a patra

Asta este a doua saptamana de cand am schimbat scoala. So far so good Am luat decizia destul de repede, dupa ce tot discutam de la incepu...