Călătoriile celor trei roșii

Pentru ca e vara si cald si vacanta am incercat sa construim un program cat mai variat pentru pitica, si cu noi, si cu altii.  Intai, a stat cu bunica, ceea ce a inseamnat parc, mers la biblioteca (mai nou fiimea are o pasiune pentru rasfoitul cartilor si ii place ca la Biblioteca Nationala are multe variante, plus abonament:d), mers la sah, plimbari prin oras, crafturi prin casa... Apoi a fost concediul cu noi, in Franta. Piscina piscina piscina, vizite prin sate cu casute de piatra si strazi inguste, zoo cu elefanti si girafe si toate animalele visate, mese lungi la terase, colorat, desenat, Kung Fu Panda de 5 ori, mirosit lavanda si gustat inghetata la fiecare masa.  Acum este in tabara, ultima cu colegii de la gradi. Din poze pare sa fie tare frumos acolo, zona e superba (Timisul de Jos, intre Predeal si Brasov), vremea perfecta, distractie, piscina, excursii...Daca e ceva ce stiu oamenii de la gradi este cum sa se joace, cum sa ii incite la jocuri de pe vremuri, g...

Povestea gradinitei a inceput pentru noi in 2011, cand matza a trecut de 2 ani si bunicii incepusera sa nu mai faca fata. Nu spun ca asa e la toti, dar la noi perioada 1,5 ani-2,5 ani a fost cea mai grea. Andreea devenise foarte independenta si cerea multa atentie, rabdare si intelegere, pe care bunicii nu reuseau mereu sa le acorde in momentele si dozele potrivite. Asa ca de multe ori interactiunea dintre ea si ei oscila intre cearta si rasfat. Rezultatele nu au intarziat sa apara, devenind tot mai greu sa ne intelegem cu ea si sa aplicam metodele noastre de crestere, atunci cand in timpul zilei lucrurile se intamplau altfel. Asa am decis ca pentru  noi, la acel moment, cea mai buna solutie e cresa. Nu bona. Pentru ca mi s-a parut ciudat sa inlocuiesc bunicii cu un strain care sa vina tot acasa. Am cautat mult in zona noastra, am vizionat diverse gradinite si pana la urma am ales Sweet Baby, la Tineretului. Desi avea preturile peste zona, 14 mil program lung la acel moment, ...

Despre serbarile de Craciun si de vara de la gradinita s-a scris mult in ultimii ani, unii pro, altii contra. Si eu am fost uneori critica, in privinta duratei lor mai ales. La noi la gradi, serbarea este cu toate grupele, la Palatul Copiilor, si se intinde pe 3-3.5 ore. Ea se vrea de fapt un moment in care toti copiii si parintii sa fie impreuna, sa se vada si sa se cunoasca un pic, dincolo de grupa. Este destul de obositor sa stai 3 ore in sala, plus ca sincer nu ma intereseaza ce fac grupele mici:D Eu nu as renunta la serbare, ci as scurta-o un pic, cel putin in cazul noastru. In plus, stiu ca sunt gradinite unde presiunea pusa pe copii este excesiv de mare. Obsesia invatatoarelor de a iesi in fata parintilor cu un program perfect, competitia dintre invatatoare, obsesia parintilor de a-si vedea copilul performand, etc.  Am auzit de cazuri in care parintii s-au suparat ca al lor copil a avut o strofa mai mica de spus sau nu a fsot pus in valoare suficient in sceneta. Copi...

De la o vreme am obiceiul ca dimineata sa pregatesc un smoothie si sa bem fiecare cate o cana inainte de plecare. Uneori e roz, alteori mov sau verde. De cele mai multe ori e bun, rareori oribil si uneori bestial:d.  Cele mai asteptate sunt cele cu fructe de padure, pe care le combin cu iaurt, banane, miere, plus alte ingrediente ascunse, cum ar fi patrunjel, ghimbir sau kale.  Mai putin asteptate sunt cele verzi, cu kiwi, kale, patrunjel...Dar le adaug si lor un pic de banana si mar si devin acceptabile.  De vreo doua ori am reusit sa fac niste oribilitati, desi erau dupa reteta.... Incerc sa am mereu in casa fructe si iaurt, pe care le combin ori dupa capu meu, ori dupa retetele altora.  Saptamana asta de exemplu ne ocupam de cateva de pe aici... E un mod rapid si sanatos de a incropi un mic dejun pentru toti trei. Nu imi place sa o duc pe pice la gradi nemancata, pentru ca nu stiu cat mananca acolo si prefer sa inceapa ziua cu ceva bun in burta. Iar ...

De vreo doua saptamani matza tot bricoleaza pe la gradi diverse ornamente de Paste, destinate a fi vandute parintilor si banii donati pentru o fetita foarte bolnava, care are mare mare nevoie de ajutor. Cauza si modalitatea de a strange fonduri mi s-au parut foarte potrivite pentru ei. O sansa de a crea ceva frumos si a ajuta in acelasi timp o fetita de varsta lor.  Zilele trecute vestiarul de la gradi s-a transformat in targ, cu masute pline de cuiburi, oua pictate, icoane pe lemn si tot felul de minunatii facute de pici. Andreea astepta nerabdatoare ziua in care urmau sa fie puse la vanzare produsele de la grupa ei. Am luat bani de acasa si m-am dus pregătită. Produsele nu sunt ieftine, variaza intre 30 si 70-80 de lei parca, evident ca sa se stranga cat mai multi pentru cea mica. Eu am i-am spus Andreei ca o sa luam un singur obiect, ales de ea.   Dupa care a aparut problema.... Ca de ce doar unu. Ca ea a facut patru, a muncit mult si ca inseamna ca a muncit degea...

Tot citesc in ultima vreme luari de pozitie cu privire la anumite aspecte ale cresterii copilului atat de vehemente si radicale ca mi se ridica parul pe  mine. Prima reactie e sa cer putin echilibru, putin gri intre atat alb si negru, dar apoi caut varsta copilului si incerc sa imi amintesc cum gandeam eu la vremea mea:d Caci da, cand Andreea avea 1-2-3 ani, eram usor mai radicala decat acum. Lucrurile erau mult mai transante. Griul greu de vazut. Nu aveam multe certuri cu ai mei, dar cele mai crancene au fost pe mancarea, hainele si educatia Andreei.. La noi in casa s-a mancat intotdeauna cu atentie la sanatate, fara mult zahar, fara grasimi, fara prajeli. Nu mereu, dar de cele mai multe ori incercam sa pastram regulile astea. Pe care le aplicam si Andreei. Mancam rar de tot cartofi prajiti, extrem de rar dulciuri si alea fara sa balteasca zaharul in ele, cat mai rar pui, cat mai rar chestii la tigaie. De obicei mancam gratar, salate, sandvisuri la grill, paste si smoothies....

Negociere, recompensa, pedeapsa. Unde incepem si unde ne oprim? Iata o dilema cu care banuiesc ca se confrunta multa lume. Cat negociem cu un copil de 3,4,5, x ani si unde ne impunem si ii dam de inteles ca, desi ii asculti parerea si tii cont de ea, totusi tu esti adultul si ca discutiile pot continua doar pana la un punct. Cat si cum recompensam. Si ce? De ce?  Ce pedeapsa aplici? In ce momente? Care e ea?  Noi am decis cu niste ani in urma (:d) ca recompensele si pedepsele sunt niste tampenii si ca, desi te pot scoate din necaz in acel moment, pe termen lung sunt nocive. Caci daca astazi recompensezi copilul cu o bomboana, maine o sa fie nevoie de doua. Daca azi il pedepsesti cu interzicerea desenelor, maine va trebui sa inventezi o noua pedeapsa pentru o alta situatie. E o strategie care mie mi se pare neproductiva si care escaladeaza foarte usor in promisiuni imposibil de realizat si in lipsa de reactie din partea copilului la argumente de bun simt.  Caci...

Eu nu am fost la Simon, dar stiam ca zona Branului este foarte frumoasa. Acum m-am lamurit ca oamenii de acolo chiar au facut niste investitii frumoase si cred ca pentru niste zile la munte este o destinatie de tinut minte.  Pozele de prin tabara m-au convins ca lucrurile sunt mai mult decat ok, copiii se distreaza de minune si au o gramada de lucruri de facut in zona.  Pentru cei care poate vor sa mearga pe acolo, pensiunea la care stau astia mici se cheama Dor de Munte si arata foarte bine. Mai multe voi afla maine cand ne ducem sa o luam pe pice. Pana una alta, cred ca pozele vorbesc mai bine ca mine:) Happy face:) Azi e ultima zi de tabara...Maine mergem sa o luam. 

Duminica dimineata m-am trezit grabita si m-am apucat de sandvisuri. Doua, ca stiam ca nu mananca sigur mai mult pe drum. Am spalat 3 mere...sa fie. Am scos doua sticle de apa de la frigider si le-am pus pe toate in rucsacul mic. Trollerul cel nou astepta langa usa, burdusit ca niciodata cu haine, adidasi, prosoape, creme, medicamente, palarie, sapca, pelerina de ploaie, un costum de party...Si Huskey, achizitie proaspata din saptamana cu bunicii. Un soi de caine-perna de blana.  I-am dat matzei sa manance un sandvis si un pahar de suc de portocale, evitand laptele, in caz ca i se face rau pe drum.... Si am pornit spre gradi. In masina ne-a amintit ca sta in tabara 5 zile si ca merge la cai. Eu i-am amintit ca venim vineri sa o luam si mergem apoi la bunici. In fata gradinitei astepta autocarul, inconjurat de mame, tati si d-astia mici. Si doamnele de la gradi. Si trollere, rucsaci, plusuri, papusi...Toti alearga, se agita, isi cauta colegii, educatoarea. Parintii aranjeaza...

Si am terminat si cu serbarea de sfarsit de an. Dupa saptamani de repetitii si cantat popular prin casa, topait pe pantofi si probat ii si fuste de la prieteni, marti a fost marea intamplare. Mare pentru ca la noi la gradi serbarile sunt ZA Thing. Se fac cu toata gradinita, la Palatul Copiilor, sunt grandioase, colorate si foarte lungi. Ca idee, cea din iarna a durat vreo 3 ore juma, asta de acu 4 juma.... Dar, trecand peste momentele de plictiseala inerente si foamea ce ma lovise din plin spre mijlocul serbarii, au fost multe momente frumoase si emotionante. Evident, cand a aparut grupa mijlocie II, a "noastra", si la final, cand s-a facut un mic moment de absolvire pentru grupa mare. Chiar dragut zic eu... Cand ma gandesc ca suntem practic la grupa mare...ultima de gradi...ma apuca plansul:)) Grupa matzei si miss Denisa     Uriasii de la grupa mare si pod de flori de la grupa mijlocie

Saptamana trecuta a fost Scoala Altfel, in toate gradi si scolile de pe la noi. Noi am trecut deja printr-o saptamana de genul asta si anul trecut, dar sincer nu-mi amintesc prea multe despre ea.... De data asta chiar a fost interesant. Mi s-a parut ca activitatile au fost alese cu grija si, desi programul a parut putin incarcat, la final copiii au fost super incantati. Iar Andreea chiar a retinut lucruri noi. Deci a fost cam asa. Luni: zi de teatru, ceva despre Caragiale si Domnul Goe, sceneta. Printre altele au facut palarii de marinar din hartie :) Marti: excursie la Pestera Dambovicioarei si Fabrica de Apa Minerala Piatra Craiului. Au avut mare noroc de o zi cu soare, cu plimbari prin pestera, pe afara, prin fabrica. Au ajuns inapoi in Bucuresti pe la 9 seara, cu o intarziere de 2 ore, si toata seara a topait ca a vazut de unde venea apa si cum se pun bulele in sticla. Plus ca ne-a adus sa bem si noi :d Miercuri: a fost ceva cu engleza altfel, cu cantece si jocuri a...

Prima tabara a Andreei s-a terminat vineri si a fost un succes. Desi initial ma asteptam si la momente mai dificile, cu dor de mami si tati si poate chiar lacrimi, nu a fost cazul. Copiii s-au distrat de minune si nu au avut timp de suparari:). Eram noi tare incantati de educatoarea matzei, dar acum ne e draga rau de tot pentru ca a reusit saptamana asta sa fie si organizator si educator si mamica si entertainer pentru cei cinci pitici de la grupa ei.  Singura mica emotie cu Andreea a fost miercuri, cand am aflat ca vomitase dimineata si ii era putin rau, dar dupa o tura de Debridat s-a linistit si nu au mai aparut probleme. Inteleg ca au tinut-o un pic pe mancare mai de regim zilele urmatoare, adica nu i-au dat de exemplu mamaliga cu smantana seara, ci pui cu cartofi.  In rest nicio problema.  Programul a fost plin plin. Dimineata schi, o ora jumatate, apoi pranz, joaca vreo ora, apoi iar schi de pe la 3-3 jumatate, apoi  dans/joaca/topaieli, masa de seara...

Matza e de trei zile in tabara la Azuga,unde in mod bizar exista si ceva zapada. Noi astia mari am schiat in Predeal si in Poiana, dar e putina zapada cam peste tot. Intre timp am primit poze din tabara picilor. Toate sunt bune pe acolo, cei mici se distreaza si se chinuie pe partie:d. Detalii o sa aflam vineri cand ne ducem sa o luam. Pana atunci, cateva poze:)