Role agresive, de speriat sau nu chiar?

La 1 an, se ridica in picioare si incepea a alerge. La 4 ani facea balet. La 5 ani a testat ceva dansuri contemporane. Apoi chitara. Apoi teatru. Apoi gimnastica si streetdance. Acum este in plina faza de sport extrem, inceputa lejer in iarna, cu ceva schi pe langa partie, si continuata acum la skatepark.
Initial, cand a inceput să mearga la skatepark la noi in parc in primavara, am zis ca e o toana. Ca o sa se dea pe niste rampe si apoi se juleste si se satura. Dar s-a julit, destul de mult, si s-a ridicat si s-a dat din nou. Nu au deranjat-o nici vanataile, nici faptul ca prietenii ei nu prea mergeau acolo, nici ca zona are cam 99,9% baieti. Ea se ducea, isi vedea de ale ei si venea acasa fericita. 
Moment in care ne-am dat seama ca avem doua variante. Ori ii zicem sa termine cu skateparkul ca e cam periculos si ea cam mica, ori ii ofeream varianta de a invata treburile corect pentru a reduce cat putem sansele de accidentare. De fapt, varianta de a-i interzice ceva facut din pasiune mi se parea complet anapoda. 
Asa ca prin mai am gasit un profesor la skatepark-ul din Herastrau, mult mai bine organizat decat cel de la noi. Cosmin are 35 de ani, se da pe role agresive de vreo 20 de ani si este unul dintre simbolurile locului. Are o pasiune teribila pentru sportul asta si e foarte fericit sa il predea mai departe si altora. Pentru Andreea a fost suficient sa il vada cum sare pe acolo ca sa decida ca ala e, cu el vrea sa invete. Pentru noi a contat si grija pe care o acorda fiecarui cursant, asigurandu-se ca nu isi asuma riscuri peste ce poate el sa faca in acel moment, dar incurajandu-l mereu sa incerce una alta.
Dupa o ora cu Andreea ne-a spus ca, la felul ei de a fi, pasiunea pe care o are si energie, poate face orice fel de role, freestyle sau agresive. Noi i-am zis ca e dorinta ei, placerea ei, alegerea ei. Ne-a zis ca nu multi parinti spun asta, ca majoritatea aleg ei. Ca multi se opun.
Lucru confirmat apoi si de alti copii de pe acolo, pasionati de role, dornici sa sara, sa invete scheme, dar care fac asta pe furis, fara sa stie parintii, pentru ca nu ii lasa. 
O data in plus, mi s-a confirmat ca e mai bine sa tii cont de dorintele si pasiunile copilului, sa lucrezi alaturi de el si ca pana la urma fiecare isi urmeaza propriul drum, sustinuti de parinti sau mintind si ascunzandu-se de ei. 
Evident, s-ar putea ca peste cateva luni, Andreea sa se apuce de altceva:D. Deocamdata insa, stau la gard si o privesc, cu emotii la fiecare salt, dar fericita pentru fericirea ei si multumita ca la final ne imbratiseaza si ne multumeste ca suntem ai ei. 
Cel mai recent film e pe aici



Asta e de prin primavara, cand le facea de capul ei, cu role clasice. Intre timp le-am schimbat.

when life gives you some lemons..

Am tot ezitat sa povestesc aici ce intamplare ni se intampla, sperand ca lucrurile vor trece si voi putea scrie o poveste care sa includa...