Final de clasa a sasea

Mai sunt vreo 2 zile si se termina si anul asta de scoala. Mi s-a parut ca a trecut repede, dar probabil pentru ca ultimii doi ani de pandemie si de scoala online mi s-au parut prea lungi.

Clasa a sasea e cumva ambigua. Nu mai e chiar asa usurica si relaxata ca in primar si clasa a cincea, dar nu e inca nici nebunia din 7-8. In clasa a sasea inca ai timp de multe lucruri.  Eu sper sa aiba timp si in continuare, dar o sa vedem.

Din fericire, la scoala Andreei, desi exista o atentie sporita pentru mate, nici restul materiilor nu sunt ignorate. Asa ca fiimea a descoperit anul asta ca ii place istoria, biologia si geografia, in mare parte datorita profesorilor. 

La Romana e mare incantare pentru ca proful este simpatic si glumeste mult, avand grija sa le dea si de citit chestii care sa ii atraga. In plus, in semestrul doi au facut un trailer despre o carte si vor participa cu el la un concurs. A fost o chestie haioasa si inedita pentru ei. 

La mate au mult de lucru, multe teste si au mers si pe la concursuri. Au facut si niste ore suplimentare, cu probleme grele, dar, pentru ca proful este minunat, foarte calm si explica foarte bine, Andreea a lucrat de bunavoie in plus si foarte des o gaseam cu cate o culegere intinsa pe jos in camera pentru ca voia sa mai faca nu stiu ce. Din experienta mea, pasiunile vin si pleaca la varsta asta, dar sper sa ii placa in continuare matematica totusi, chiar daca lucrurile devin tot mai complicate. 

In rest, la noi e liniste in scoala. Nu sunt probleme cu bullying, nu se chiuleste, nu se fumeaza pe furis, nu sunt batai sau injuraturi. Copiii nu se plac toti unii cu altii, ceea ce e normal, dar nici nu sunt agresivi si jignitori. Fiecare si-a gasit grupul lui si convietuiesc destul de pasnic impreuna. 

In afara scolii, Andreea invata singura japoneza si merge la cursuri de MTB. Desenul e momentan in pauza, dar cine stie ce va aduce viitorul. 

Ce imi place cel mai mult la scoala Andreei este ca ea vine acasa, dupa multe ore, vesela si cu povesti frumoase. Fara drame. Este mult de lucru, mai ales in anumite perioade, dar nu excesiv, nu simt ca nu are timp de ea deloc. Imi plac oamenii, profesorii si copiii pe langa care sta jumatate de zi. Imi place ca nu ne mai doare capul, nu mai stam stresati, nu vine de la ore cu dureri de burta. 

Imi place ca fac si altceva decat romana si mate. 

Ca nu sunt jigniti. Ca isi pot spune punctul de vedere. 

Clar sunt si suparati uneori. Pe o tema prea mare. Pe un profesor care a ridicat glasul intr-o ora. Pe o nota. Clar. Uneori se supara intre ei. Alteori pe cate un profesor. Apoi se impaca. Trec la altele. Dar niciodata nu e ceva dramatic, ceva care sa iti dea emotii tie ca parinte. 

In capul meu asa ar trebui sa fie scoala. Sa nu iesi din ea cu sechele si frici. Sa iesi din ea mai curajos si mai bogat decat ai intrat.  

Urmeaza o vacanta de vara de care vreau sa se bucure la maxim si sa aiba timp sa se si plictiseasca. Si apoi inca un an de scoala la finalul caruia sa fim la fel de multumiti.