Ce face o matza la 2.5 ani
Azi matza implineste 2.5 ani. Mult? Putin? Enorm mi se pare mie.
La fiecare prag d-asta imi aduc aminte de unde am plecat. De la 2.5 kg:)). 49 de cm. Plansete neconsolate, balutze, eruptii dentare, primele busileli, prima cadere din pat, prima raceala, zambete, timide, din coltul gurii, manute miscate haotic spre fata, primii pasi, tematori, opriti brusc de asezari zguduite in fund, creta pe astfalt, forme de nisip, intalnirea cu marea, a doua...
Si asa, cu pasi mici sau mari, cu zile mai grele sau mai usoare, cu muuulte bucurii, cu surprize enorme, cu mirari uriase am ajuns aici.
Ce face matza la 2 ani juma?
Canta si danseaza toata ziua. Adica, de cele mai multe ori daca m-ar intreba cineva ce face Andreea intr-un anumit moment as zice...danseaza. De la prima ora a diminetii, cand ne comanda autoritar "muzica, vreau muzica" si pana seara, cand doar amenintarea cu supararea zanelor mai intrerupe topaiala pentru o baita, cantata si ea.
Vorbeste, pe limba ei, pe limba noastra, cu noi, cu bebelusii ei....Ne cere, ne striga, ne roaga, ne povesteste..
E mamoasa, rau de tot. Are o grija incredibila pentru Pisi, dar si pentru alte vietati plusate din casa. Ii culca, ii mangaie, le vorbeste... "Ce vrei, mami? nu pangee..ce eee? hai, hai cu mami", le spune duios si ii ia in brate.
Are obsesii, nu multe, dar totusi...Cutele rochitei trebuie sa stea intr-un anumit fel, la fel si esarfa transformata uneori in pelerina de printesa. Marul lui Alba ca Zapada trebuie sa fie perfect, rosu, fara bube. Paturica cu care e invelit Pisi trebuie intinsa fara nicio indoitura. "Nu e bineee!" , se aude daca lucrurile nu sunt cum trebuie. Si daca nu sunt remediate urgent, degenereaza in plans, cu lacrimi mari si galagioase.
Caci atunci cand plange, plange din toata fiinta, din fiecare celula, zguduit, rosu. Se inneaca, lacrimi mari cad peste tot, uda bluza, motiv de noi suparari, caci bluzita trebuie sa fie uscata, asa ca, abia rezolvam un motiv, ca plansul reincepe, neabatut, din alta cauza...
Nu-i plac refuzurile, interdictiile..dar, hei, cui ii plac? In general accepta explicatiile, motivatiile logice, spuse pe inteles. Dar de multe ori nu. O stiu deja, simt furtuna care se apropie....presimt buzita care tremura si izbucnirea feroce a primului tipat, urmat de plansete nervoase. Trec supararile repede, uita de ele...vin altele.
Cand e nervoasa, frustrata, nemultumita de ceva striga la noi, se ratzoieste ca un bataus de cartier, de parca s-ar pregati sa ne dea una. Dar nu loveste niciodata, doar ne arunca vorbe tipate, aspre. "Pleaca, du-te de aici!", zice uneori si ne suparam. Caci nu ne place sa fim goniti si ii spunem ca nu, nu plecam...ca nu ne place sa vorbeasca asa, ca, ca, ca.... ."Pleaca", continua dulcea matza transformata intr-un tigru fioros. Vorbim cald, privim in ochi, explicam, ne suparam...
Ii plac culorile, sa le amestece, sa le simta, sa le intinda pe hartie, pe maini, pe fata.. Coloreaza frunze, dovleci, tavile de cuptor..orice e bun de pictat.
Stie culorile, animalele, stie ca o stea cu codita se cheama cometa, ca toamna cad frunzele galbene "gios" si apoi vine "bada" si Mos Craciun care aduce "adouri". Ea vrea un cadou mov. Eu i-am zis ca vreau un cadou verde, iar tati unu rosu.
Nu s-a hotarat daca e bebe sau fetita mare:d, asa ca uneori nu ma lasa sa o ajut deloc, caci "mami, sunt mare, pot singura. Lasa-ma" si se chinuie sa bage un ciorap, sa inchida o bluza, alteori, cand e obosita sau somnoroasa sau cand nu e chiar in apele ei, se agata de mine si imi spune ca e bebe si vrea in brate. "Mami are un bebe...". Cine? Tu?, intreb eu inocent..."Da, eu sunt bebe".
Uneori ma amuz pe seama ei si ii spun ca daca e bebe nu poate sa fie si mamica pentru bebelusii ei. O vad ca e in dilema. Tace, gandeste..."Sunt mare eu, fetita maare si moasa (frumoasa)", decide rapid.
E frumos la 2 ani juma. Si greu uneori. Dar parca mai usor decat in trecut. Sau poate noi am invatat mai multe. Poate ne-am rodat, ne-am invatat unii pe ceilalti, unii cu ceilalti. Ea cu noi si noi cu ea. Suntem trei. Nu doi plus unu.
Din 6 in 6....
La fiecare prag d-asta imi aduc aminte de unde am plecat. De la 2.5 kg:)). 49 de cm. Plansete neconsolate, balutze, eruptii dentare, primele busileli, prima cadere din pat, prima raceala, zambete, timide, din coltul gurii, manute miscate haotic spre fata, primii pasi, tematori, opriti brusc de asezari zguduite in fund, creta pe astfalt, forme de nisip, intalnirea cu marea, a doua...
Si asa, cu pasi mici sau mari, cu zile mai grele sau mai usoare, cu muuulte bucurii, cu surprize enorme, cu mirari uriase am ajuns aici.
Ce face matza la 2 ani juma?
Canta si danseaza toata ziua. Adica, de cele mai multe ori daca m-ar intreba cineva ce face Andreea intr-un anumit moment as zice...danseaza. De la prima ora a diminetii, cand ne comanda autoritar "muzica, vreau muzica" si pana seara, cand doar amenintarea cu supararea zanelor mai intrerupe topaiala pentru o baita, cantata si ea.
Vorbeste, pe limba ei, pe limba noastra, cu noi, cu bebelusii ei....Ne cere, ne striga, ne roaga, ne povesteste..
E mamoasa, rau de tot. Are o grija incredibila pentru Pisi, dar si pentru alte vietati plusate din casa. Ii culca, ii mangaie, le vorbeste... "Ce vrei, mami? nu pangee..ce eee? hai, hai cu mami", le spune duios si ii ia in brate.
Are obsesii, nu multe, dar totusi...Cutele rochitei trebuie sa stea intr-un anumit fel, la fel si esarfa transformata uneori in pelerina de printesa. Marul lui Alba ca Zapada trebuie sa fie perfect, rosu, fara bube. Paturica cu care e invelit Pisi trebuie intinsa fara nicio indoitura. "Nu e bineee!" , se aude daca lucrurile nu sunt cum trebuie. Si daca nu sunt remediate urgent, degenereaza in plans, cu lacrimi mari si galagioase.
Caci atunci cand plange, plange din toata fiinta, din fiecare celula, zguduit, rosu. Se inneaca, lacrimi mari cad peste tot, uda bluza, motiv de noi suparari, caci bluzita trebuie sa fie uscata, asa ca, abia rezolvam un motiv, ca plansul reincepe, neabatut, din alta cauza...
Nu-i plac refuzurile, interdictiile..dar, hei, cui ii plac? In general accepta explicatiile, motivatiile logice, spuse pe inteles. Dar de multe ori nu. O stiu deja, simt furtuna care se apropie....presimt buzita care tremura si izbucnirea feroce a primului tipat, urmat de plansete nervoase. Trec supararile repede, uita de ele...vin altele.
Cand e nervoasa, frustrata, nemultumita de ceva striga la noi, se ratzoieste ca un bataus de cartier, de parca s-ar pregati sa ne dea una. Dar nu loveste niciodata, doar ne arunca vorbe tipate, aspre. "Pleaca, du-te de aici!", zice uneori si ne suparam. Caci nu ne place sa fim goniti si ii spunem ca nu, nu plecam...ca nu ne place sa vorbeasca asa, ca, ca, ca.... ."Pleaca", continua dulcea matza transformata intr-un tigru fioros. Vorbim cald, privim in ochi, explicam, ne suparam...
Ii plac culorile, sa le amestece, sa le simta, sa le intinda pe hartie, pe maini, pe fata.. Coloreaza frunze, dovleci, tavile de cuptor..orice e bun de pictat.
Stie culorile, animalele, stie ca o stea cu codita se cheama cometa, ca toamna cad frunzele galbene "gios" si apoi vine "bada" si Mos Craciun care aduce "adouri". Ea vrea un cadou mov. Eu i-am zis ca vreau un cadou verde, iar tati unu rosu.
Nu s-a hotarat daca e bebe sau fetita mare:d, asa ca uneori nu ma lasa sa o ajut deloc, caci "mami, sunt mare, pot singura. Lasa-ma" si se chinuie sa bage un ciorap, sa inchida o bluza, alteori, cand e obosita sau somnoroasa sau cand nu e chiar in apele ei, se agata de mine si imi spune ca e bebe si vrea in brate. "Mami are un bebe...". Cine? Tu?, intreb eu inocent..."Da, eu sunt bebe".
Uneori ma amuz pe seama ei si ii spun ca daca e bebe nu poate sa fie si mamica pentru bebelusii ei. O vad ca e in dilema. Tace, gandeste..."Sunt mare eu, fetita maare si moasa (frumoasa)", decide rapid.
E frumos la 2 ani juma. Si greu uneori. Dar parca mai usor decat in trecut. Sau poate noi am invatat mai multe. Poate ne-am rodat, ne-am invatat unii pe ceilalti, unii cu ceilalti. Ea cu noi si noi cu ea. Suntem trei. Nu doi plus unu.
Din 6 in 6....
1 luna
6 luni
1 an
1.5 ani
2 ani
2.5 ani
ce frumoasa e! si ce creativa!
RăspundețiȘtergereLa paragraful cu "nervoasa", "tigru" si "pleaca de-aici" l-am recunoscut, cuvint cu cuvint, copie perfecta, si pe al meu :D.
da? face la fel? uuf...nush de unde a preluat chestia, ca noi nu ne spunem asa..Si nici nu stiu cum sa o dezvat.Poate ii trece cu timpul.
RăspundețiȘtergereZici ca sunt doi copii diferiti intr-unul singur:))...
Pai nici noi ne spunem asa :( Mi-ar fi placut sa zic ca suntem la fel cu coloratul, spre exemplu, dar n-avem nici o sansa :D
RăspundețiȘtergerelasa ca voi sunteti cu masinute si aste chestiuni tehnice care la noi sunt ignorate
RăspundețiȘtergereAi o fetita foarte frumoasa, sa iti traiasca, sa aveti parte numai de bucurii.
RăspundețiȘtergeredin ce in ce mai simpatica Andreea:) si din ce in ce "fetita mare"
RăspundețiȘtergereMultumeeesc:)
RăspundețiȘtergereLa multi ani frumosi si veseli! Imi place ca a retinut esentialul, in functie de context: bebe sau fetita mare si moasa! Bravo, Andreea! :)
RăspundețiȘtergereTare simpatica e, iar filmuletul cu ea dansand... ma gandeam la el cand citeam ce ai scris, mi-o si imaginez :D. Cand facem formatia aia??? :-)).
RăspundețiȘtergereRevenind: ma amuza sa vad diferentele fata/ baiat - desi nu cred ca i-am influentat intr-o directie sau alta, uite ca pe al meu putin il intereseaza sa intinda drept paturica sau sa isi indrepte cutele "rochiei" - in schimb sufera sincer pentru orice masina cu rotile stricate sau lipsa.
pe noi ne pocneste si pe urma ne mangaie. si spune @ de ce o bati pe mama@....bravo, sa va traiasca andreea
RăspundețiȘtergereA crescut frumos- frumos...si frumoasa! Bravo si la mai mare!:)
RăspundețiȘtergereFoarte FOARTE frumos ai povestit - pupam pisica simpatica! :-)))
RăspundețiȘtergereCe frumos ai scris! Multi inainte si pup o Ardeiuta frumoasa!
RăspundețiȘtergerela multi ani si luni cel putin la fel de frumoasi si frumoase!
RăspundețiȘtergereda, e frumos la 2 ani juma', tare frumos, si greu, nu la fel de greu ca la inceput, cum spuneai. si te asigur ca mai tarziu e si mai frumos! si, poate, mai usor:)
Zu: cred ca obsesiile variaza de la un sex la altu. Ale voastre par mai usor de gestionat:d...Formatia o facem imediat ce stabilim numele, tariful pe spectacol si vestimentatia de scena....
RăspundețiȘtergereMaria: ti-am zis ca imi place Smaranda tare tare? Are niste replici bestiale:d.
Cristina, Simona, Lili - multumesc mult:). A crescut, da, si suntem abia la inceput. Eu traiesc intr-o stare de permanenta curiozitate sa vad ce ne mai pregateste
Luminita: e frumos,da:). Uneori ne mai suparam, dar ne trece si iar face o minunatie si ne cucereste:). Si iar ne supara...tot asa. E un roller-coaster de emotii.
mami: daa...e foarte convinsa ca e "moasa":d. Si repeta cuvantul foarte apasat, cu un soi de accent haios. Acum am inceput sa o invatam si ca atunci cand se stramba e uratica:))
RăspundețiȘtergeree foarte draguta andreea! foarte, foarte
RăspundețiȘtergerepoza de la 2,5 ani e bestiala
RăspundețiȘtergereCris: aia este fatza ei de poza:D. Cand ii spui Andreea zambeste la pzoa asa face:)).
RăspundețiȘtergere