Weekend la cabana Barcaciu: Vf. Scara si Lacul Avrig

Azi mi-am dat seama brusc, calculand ce weekenduri mai avem si cum le organizam, ca, drace, vine toamna. Adica nush, cand a fost vara? Ca la cata ploaie si nor a fost in iulie pe bune ca nu sunt pregatita de toamna inca..
Anyway, mai avem totusi luna august si sper eu si septembrie:).
Ultima noastra plimbare la munte a fost in Muntii Fagaras, care mie imi plac tare tare, desi Retezatul ramane preferatul meu. Si al Andreei. 
Avantajul in Fagaras este ca ai destul de multe variante de cazare si trasee, mai lungute sau mai usurele. Noi de obicei cautam trasee de maxim 5-6 ore (dus-intors), care sa ne duca si cat mai pe varf si sa nu presupuna urcare continua, mai ales prin padure :))
Asa am ajuns noi in weekend la cabana Barcaciu. Si e asa frumos acolo ca am zis sa va povestesc.
Accesul la cabana se face din localitatea Avrig, de unde se merge inca vreo 15 km pe un drum aproape integral asfaltat pana la Pensiunea Poiana Neamtului (ultimii 3 km sunt pe drum forestier dar super ok, merge orice masina). Am lasat masina langa pensiune, ne-am luat rucsacii in spate si am pornit pe cruce rosie la deal. Dupa ce mergi un pic pe drum forestier, traseul face stanga pe o poteca si incepi sa urci mai serios. De fapt urci vreo 2.5 ore...
Desi citisem un pic inainte despre cum ajungi la cabana, sincer nu am crezut ca urci continuu mai bine de 2 ore, prin padure:)). Asta a fost o mica surpriza neplacuta...Dar, cu rabdare, pauze, hahaiala, poze si iar pauze, am invins. Undeva la 7 seara am iesit deodata fix langa cabana. 

Ca sa fim siguri ca avem unde dormi, vorbisem cu cateva zile inainte cu cabanierul si rezervasem 3 locuri. Din pacate, camera cu 4 paturi era deja ocupata, asa ca am primit paturi in camera mare, cu vreo 15-20 de paturi...Am ales 3 paturi suprapuse si ne-am aruncat sacii de dormit pe ele. Apoi am dat fuga la bucatarie sa comandam ceva de mancare. 
Cabanierul, nea Petre, e un domn uneori simpatic, uneori cam morocanos, depinde de toanele in care il prinzi. Noi ne-am inteles cu el, am povestit despre munte impreuna, despre copii, a fost ok. Mancarea ne-a placut, iar berea si sucul de mere au merrs perfect cu soarele la apus. 
Caci, cel mai frumos lucru la Barcaciu este peisajul. Cabana este asezata intr-o poienita, pe o muchie de deal, cu deschidere spre Olt si podisul Transilvaniei. Seara, soarele apune chiar in fata meselor de lemn pe care mananci, iar noaptea vezi luminile Sibiului, si stelele. E tare tare frumos. Merita venit aici chiar si pentru o noapte, sa vezi apusul, sa mananci tone de afine langa cabana si sa te trezesti cu ochii la munte. 
A doua zi, dupa o noapte nedormita din cauza de oameni sforaitori (ghinion...asta e...), am mancat omleta si am baut 2 cafele, apoi am plecat spre creasta. De la cabana sunt mai multe variante de traseu. 
Poti opta pentru un drum pana la Lacul Avrig, traseu de vreo 3-4 ore la dus, din care ultima portiune, de vreo ora, e cam urcat constant. La intoarcere scapi cu 3 ore doar, ca mai mult cobori. 
Alta varianta este sa mergi spre varful Scara si de acolo un pic pe creasta si un pic la lac. Ceea ce am facut noi.
La sfatul lui nea Petre, am pornit pe cruce galbena, pe o poteca in urcare lejera prin padure. Dupa vreo ora, lungita din cauza de miliarde de afine care ne ademeneau pe drum, am iesit din padure in zonad e gol alpin si am inceput sa urcam pe muchia Scarisoara. Si urci si urci, cu ochii spre varful Scara, aflat chiar in fata. Dupa vreo ora si un pic lasam in stanga crucea galbena si continuam in dreapta pe cruce rosie, ocolind Vf. Scara pe la baza lui, pe curba de nivel. Dupa circa jumatate de ora ajungem in saua dintre Vf Scara si Vf. Garbovei, unde ne intalnim cu banda rosie (traseul de creasta). Continuam pe banda rosie inca un pic, trecem de o zona de stanci unde Andreea s-a delectat cu un pic de catarat, apoi incepem sa coboram spre Lacul Avrig, tot pe banda rosie, si ajungem la apa dupa circa jumatate de ora de coborat. Cu totul de la cabana pana la lac am facut vreo 3,5 ore cred. 
(muchia Scarisoara, traseul urca pana pe culme si urmeaza drept culmea) 
 (sub Vf Scara. in dreapta se vede poteca de pe Muchia Scarisoara)
 (sub Vf. Scara. poteca merge de aici pe curba de nivel pana ajunge in zona de creasta, apoi coboara spre lac. LAcul Avrig se vede in centrul pozei, in caldare)
 (poteca care ocoleste Vf. Scara)
(coborarea spre lac)
 (Lacul Avrig)
 (poza de la Lacul Avrig spre Vf. Scara si zona de stanci din sa - aia se ocoleste nu se escaladeaza!) 

Langa Lacul Avrig se poate campa, chiar erau cateva grupuri care urcau aici cand am plecat noi spre vale. Locul este foarte frumos, inconjurat de creste. 
Dupa o mica pauza de poze si odihna, am pornit pe punct albastru, la vale, spre cabana Barcaciu. Poteca coboara initial destul de abrupt, pana intr-o vale unde e o stana, traverseaza un parau, si coteste usor spre padure. Pana la cabana am facut vreo 3 ore, mai mult decat estimasem initial, si ne cam saturasem de padure si poteca, dar in final am ajuns.
Cu totul  traseul in cerc facut de noi a durat vreo 7 ore, desi cabanierul ne spusese ca o sa facem 5-6 ore. Dar a meritat. Peisajele sunt superbe, vremea prietenoasa si cina de dupa, cu ochii la apusul de peste Olt, ne-a facut sa uitam ca ne cam dureau picioarele. 
A doua noapte la cabana a fost foarte linsitita, am dormit lemn. 
Dimineata ne-am luat rucsacii iar in spate si am coborat vreo 2 ore pana la masina. 

Cea mai utila harta pentru noi a fost asta:

Si cea mai buna descriere a traseului am gasit aici

Idee de weekend: caiac sau stand-up paddling la Snagov

Ieri am chiulit de la munca. Pentru ca Sf. Maria si deci nu prea multe de facut. Si ne-am gandit noi ce sa facem ce sa facem, ca nu puteam p...