Un 15 septembrie un pic altfel

Scoala online....daca imi zicea cineva pe 1 martie 2020 ca fiimea o sa faca semestrul doi din clasa a patra de acasa, fara sa puna piciorul in scoala, as fi zis ca a baut prea mult. Si totusi..

Pentru mine, scoala ar trebuie sa aiba loc in clasa, printre colegi, cu posibilitatea de a dialoga, a discuta, a auzi si alte pareri. Scoala inseamna si lucru pe echipe, nu doar individual. Inseamna experimente, nu doar teorie..Inseamna fugarit prin curte in pauza si dus cate doua fete la toaleta, pentru ca asa fac fetele. Inseamna sa vorbesti cu colegii face to face, nu pe ecran.

Dar iata ca 2020 ne-a propus altceva.

Din punct de vedere tehnic, noi ne-am descurcat. Andreea are propriul laptop si orele pe zoom nu au fost neaparat o experienta nasoala. Inclusiv din meritul invatatoarei, care le-a pregatit filmulete si jocuri interactive ca sa nu studieze doar fise. 

Dupa aproape 4 luni de online si 3 de vacanta, o sa incerc sa fac o lista cu ce a fost bine si ce nu asa bine la sistem. Mai ales ca el se continua si acum, la inceput de a cincea.

Ce a fost ok la scoala online:

- un nou mod de a face scoala, ceva nou, inedit, mai modern

- crearea unei legaturi intre colegi, caci s-au trezit toti deodata intr-o lume ciudata

- folosirea tehnologiei in scop educativ, mai mult decat inainte; mai multe video de pe youtube pentru a completa partea teoretica a materiei

- program mai lejer, mai mult timp liber, mai putin alergatura dimineata

-strict la a mea, mai multa mancare sanatoasa, caci la scoala doar ciugulea la masa de pranz :d

Ce nu a fost asa bine:

- lipsa interactiunii directe intre colegi (pe whatsup se mai spun si lucruri pe care nu si le-ar spune chiar asa daca ar fi face to face....)

- lipsa dialogului si a discutiilor legate de materie; lipsa unui feedback clar, direct, din partea profesorilor

- probleme tehnice (pica netu, pica audio, pica video, nebunia paginilor de teme trimise pe mail...)

-  numarul de ore petrecute in fata unui ecran (7-8 pe zi daca adunam si temele), oboseala, plictiseala, lipsa de atentie la ora caci in camera sunt multe alte atractii...

Pentru Andreea, prima luna de online a fost super, caci totul era nou, neobisnuit, mai era si stare de urgenta, alta situatie noua si la care a trebuit sa ne adaptam. 

Dar apoi, undeva prin luna mai a aparut plictiseala, lipsa de interes tot mai mare. Copiii au descoperit ca pot sta si fara video si vorbesc intre ei pe whatsup, unii profesori si-au dat seama ca nu pot cere inca 1-2 ore de atentie online, dupa alte 3-4 ore...Pauza de masa a devenit tot mai lunga...

Toti asteptam practic sa se termine scoala in iunie, caci ne dadeam seama ca este o improvizatie, un sistem de avarie in care nu putem functiona pe termen lung.

Si iata ca, 3 luni mai tarziu, suntem tot aici. Ba mai rau un pic daca ne uitam la imbolnaviri...In Bucuresti, copiii au inceput scoala in sistem hibrid, o struto-camila, nici scoala, nici vacanta, care combina orele online cu cele in scoala...Revin cu detalii cand ma prind daca el functioneaza sau nu. Adica daca aia de fac ora acasa inteleg ce fac aia din clasa. Si invers:d.