Călătoriile celor trei roșii

Vacanta noastra la Sfantu Gheorghe s-a terminat ieri, dupa 6 zile de soare, vant si ploi. Am avut cam de toate. Si cald si frig, si ploaie si vreme de plaja. Apa marii cam rece rau...abia sambata se incalzise un pic cat sa poti face o baie relaxat.  Nu ca asta ar fi fost o problema pentru Andreea care s-a balacit si pe vant si pe nori, chit ca ii clantaneau dintii in gura... Sa va povestesc un pic despre acest loc. Pentru cine nu a fost inca acolo, Sfantu Gheorghe e un sat. Are port, vreo doua carciumi si trei magazine unde gasesti chestii de baza. In rest o ulita prafuita care duce la mare, case cu vii, flori si rosii, vaci si cai care umbla liberi, cate un tractor pe ici pe colo.  De ajuns se ajunge doar cu vaporul, din Tulcea (cam 4.5 ore) sau din Mahmudia (cam 2.5 ore). De la Bucuresti la Tulcea se fac circa 4 ore cu masina, iar din Tulcea in Mahmudia inca 30 de minute. Langa portul din Mahmudia exista curtea unei tantii unde se poate lasa masina, 5 lei pe zi....

Maine plecam in concediu. O saptamana la Sf. Gheorghe, ca sa fie si mare si delta si peste si pelicani si ce o mai fi pe acolo... Laptop nu o sa avem, telefoane...depinde de semnal... Asa ca va dorim o saptamana linistita si frumoasa si sa ne auzim la intoarcere cu bine:)

Weekendul trecut am luat rucsacii in spinare si am pornit spre Ciucas. Sa vedem rododendroni sau bujori de munte. Si sa mai balaurim un pic pe poteci, prin iarba adevarata si aer curat.  Din fericire in ultimii ani a fost amenajat un soi de drum spre cabana Varful Ciucas, asa ca daca nu vrei sa urci pieptis pana acolo exista si varianta asta. Drumul nu este insa practicabil decat cu 4x4. Asa ca noi am lasat masina intr-o parcare la vreo 2 km de drumul national si de acolo ne-a luat masina de la cabana. Pretul este de 15 lei de persoana, dar merita din plin. Drumul forestier este intr-o panta foarte abrupta, cu 3 portiuni care iti cam dau fiori. Dureaza cu totul vreo 20 de minute sa ajungi sus, zgaltait, transpirat, dar bucuros ca nu a trebuit sa urci pe picioare.  Cazarea la cabana este scumpa, 150 camera dubla parca, 300 lei camera cu 6 locuri. Mancarea e decenta, micul dejun inclus in pret, mai putin ceaiurile sau cafeaua, la care s-au zgarcit...Zona insa este superba ...

Asa am botezat noi mica zona de duzi din parc. E asezata strategic, langa o mare poiana, aproape de lac, lipita de o padurice simpatica si racoroasa, cu siruri drepte de copaci tineri. In dudis sunt si dude albe si negre si din fericire copacii sunt inca mici, asa ca picii ajung la crengile de jos, pline de bobite dulci. Sub duzi e plin de melci minusculi, nu d-aia cu casute de se plimba dupa ploaie, ci unii mici, ca niste scoici de la mare..Nush cum le zice... Intr-o zi a cules de prin iarba vreo doua maini de cochilii d-alea si le-am carat acasa. Le-am pus intr-un castron cu apa sa se curete de pamant, dar curand am descoperit ca trei sferturi din cochilii aveau si locuitori in ele, care se tarau harnici pe castron, incercand sa evadeze in bucatarie.  Singura problema cu dudisul nostru este ca nu are destui copaci catarabili...doar vreo 2....

Si am terminat si cu serbarea de sfarsit de an. Dupa saptamani de repetitii si cantat popular prin casa, topait pe pantofi si probat ii si fuste de la prieteni, marti a fost marea intamplare. Mare pentru ca la noi la gradi serbarile sunt ZA Thing. Se fac cu toata gradinita, la Palatul Copiilor, sunt grandioase, colorate si foarte lungi. Ca idee, cea din iarna a durat vreo 3 ore juma, asta de acu 4 juma.... Dar, trecand peste momentele de plictiseala inerente si foamea ce ma lovise din plin spre mijlocul serbarii, au fost multe momente frumoase si emotionante. Evident, cand a aparut grupa mijlocie II, a "noastra", si la final, cand s-a facut un mic moment de absolvire pentru grupa mare. Chiar dragut zic eu... Cand ma gandesc ca suntem practic la grupa mare...ultima de gradi...ma apuca plansul:)) Grupa matzei si miss Denisa     Uriasii de la grupa mare si pod de flori de la grupa mijlocie

Masina noua, loc nou de dormit.... PS: ca sa nu se sperie lumea o sa fac o completare:). Nu asa doarme matza in masina, ci intr-un mod mult mai incomod, dar mai safe. Ma gandisem initial ca poate merge si asa, caci eu asa am dormit cand eram mica, ba chiar fara centura.., dar apoi am realizat ca nu e ok..Centura aia peste burta nu-mi place cum vine si in caz de impact nu stiu cum ar reactiona. Asa ca o sa doarma in continuare in fund, pe scaun.  Problema este ca noi mergem destul de mult cu masina in concedii sau excursii si eu sunt intr-o permanenta cautare de solutii pentru somnul ei:)

Cartile de povesti au fost intotdeauna unul dintre motivele mele preferate de a cheltui bani. Cred ca daca as face un total al sumelor date pe cartile Andreei rezultatul ar fi impresionant. Pentru ca minunatiile astea nu sunt deloc ieftine. De cele mai multe ori ma inspir de pe blogurile altor mamici. Prefer sa cumpar carti deja testate dupa ce am dat cateva rateuri in achizitiile mele. In librarii nu am timp sa stau mult, sa lecturez textul si adeseori ma pacalesc ilustratiile. Si asa am ajuns acasa sa citim tot felul de bazaconii, fie stupizele si fara mesaj, fie cu un limbaj care mie nu mi se pare potrivit.  Asa ca intai caut reviewuri, apoi le comand, cel mai des de pe elefant.  Zilele trecute a venit o noua comanda si abia asteptam sa o impart cu Andreea pentru ca mie mi-a placut ideea cartii si eram curioasa daca o sa-i placa si ei. Este vorba de Domnisoara Poimaine si Joaca de-a Timpul.  A fost un succes total, desi atunci cand am frunzarit initial cartea ...

Despre Taramul Zmeilor s-a tot scris in ultima vreme, fie ca oamenii au ajuns acolo pe cont propriu, fie prin gradinita sau alte chestii organizate. Noi am tot amanat sa mergem, cel mai des pe motiv de vreme naspa. Apoi Andreea a ajuns la Zmei cu gradinita si s-a intors de acolo asa incantata incat am zis ca merita sa mai mergem o data cu ea. Taramul Zmeilor este o poveste despre cai, o poveste un pic trista, dar doar un pic. Pentru ca in rest este despre iubire si despre salvare. Cei patru cai ingrijiti in acest centru, plus iepurasii, gainile ciudate, cainii extrem de prietenosi si pisicile hoinare sunt o dovada ca acolo unde sunt oameni harnici, cu suflet si curaj, lucruri minunate se pot intampla.  Taramul Zmeilor este la iesirea din satul Cozieni, langa padure, in camp. Cladirea si curtea se vad din drumul principal, alta semnalizare neexistand din pacate. Apoi e un drum de tara, scurt si accesibil. Din Bucuresti pana acolo noi am facut cam jumatate de ora, depinde de tr...

Weekendul trecut in Bucuresti s-a petrecut B-Fit In the Street, un festival foarte simpatic, in care multe grupuri de actori si entertaineri din strainatate se fatzaie pe strazile din centru, interactioneaza mai mult sau mai putin cu publicul si in principiu incearca sa inveseleasca un pic atmosfera din oras.  Pe motiv de program complicat si ploaie, noi am prins daor o mica parte din eveniment. Chiar si asa mi-a placut si ma gandesc ca tare bine ar fi daca Bucurestiul ar avea parte mai des de intamplari de acest tip, nu neaparat la amploarea celui din weekend.  Cred ca si o singura trupa plasata undeva in centru din cand in cand ar fi de efect si ar mai inveseli un pic orasul.  In plimbarile noastre prin alte tari am remarcat ca spectacolele stradale sunt foarte raspandite si foarte apreciate. Ca e vorba de mimi sau de cantareti, de dansatori sau alti entertaineri, oamenii se opresc, aplauda, se distreaza. La noi atitudinea e un pic mai retinuta, dar poate si p...

 Matza biciclista a participat astazi la primul concurs, in padurea Cernica, la Rocket Bike. E un concurs in scop caritabil, prin care se strang fonduri pentru Asociatia   Help Autism,impartit pe categorii de varsta. Andreea a participat la categoria 3-5 ani, fiind, spre surpriza mea, singura fata...Habar n-am de ce nu au fost si alte fetite pe acolo..Poate la anul... Intamplarea a fost amuzanta si relaxanta, noi insistand ca nu conteaza cine castiga, ci ca participa si ca stam un pic la aer curat, in padure.  Traseul a fost amenajat in parcul de aventura Phoenix si asta al picilor avea cam 800 de metri in total. Am avut un pic emotii cu noroiul si ploaia, dar primul a fost in limite acceptabile, iar al doilea ne-a ocolit:) Eu zic ca am avut un 1 Iunie tare frumos, fara balamucul, nervii si aglomeratia din parcuri. La linia de start    Spre final,dupa a doua tura de trseu   Mandra castigatoare. Locul 4