Călătoriile celor trei roșii

O data la cateva luni Andreea dezvolta o obsesie, o pasiune maxima pentru ceva anume, ca e un anumit plus, un joc, o carte, o activitate. Am trecut prin confectionat enciclopedii si agende, un anumit desen animat reluat de zeci de ori, ore in sir de lego, discutii interminabile despre Kung Fu Panda si apoi Ninjago..etc.. Ultima pasiune este Harry Potter, "cauzata" evident de tabara in care a fost in noiembrie si de vizionarea de cel putin 3 ori a primului film, de 2 ori a filmului cu nr 2 si o data a celui cu nr.3. Mai departe nu am ajuns.  Intr-o zi, pe cand ne plimbam prin Carturesti, am gasit si cartile, primele doua volume. Asa ca acum s-a apucat sa si citeasca din Harry Potter. Estimez ca va dura pana pe la anul, caci cartea e stufoasa si nu citeste decat cateva pagini pe zi, dar ma bucur ca e o lectura care ii place si imi povesteste entuziasmata tot felul de scene.  Vineri a fost la o colega, la o petrecere in pijama. Topaiala, hahaiala, distractie pana cand la...

Anul asta este primul in care Mos Craciun a decazut putin din drepturi si a ramas doar un batranel simpatic si misterios care are o casuta la Polul Nord si practic sta acolo cu spiridusii lui. Cadourile nu mai vin de la el, ci de la noi, si nu sunt niste chestii pentru care nu se chinuie si nu plateste nimeni, ci niste daruri la care ne gandim, planuim si strangem bani. Craciunul nu e ceva ce exista de la sine, ci o sarbatoare, un moment pe care il creem noi, fiecare in felul lui. Discutia despre Mos Craciun a tot aparut in ultimele luni, pe masura ce am eliminat zanele si Iepurele de Paste din realitate. Nu a fost ceva brusc, nu am insistat noi pe asta, ci a venit cumva natural. A intrebat daca exista si i-am zis adevarul, ca nu. De ce as fi mintit? Mi se pare aiurea sa o mint, pe orice subiect, si insist mereu ca noi ne spunem adevarul. Deci cum m-ar fi privit daca o minteam in continuare (ca pana la urma de la un punct incolo Mos Craciun asta e...o minciuna, nevinovata, simpatica...

Experienta mea cu taberele a inceput prin clasa a 3-a cand am fost cu clasa la Gura Diham. Apoi in clasa a patra am fost din nou, tot la Gura Diham. Ce imi amintesc clar din cele doua experiente este mersul pe jos pana la Busteni sa sunam acasa de la telefoanele cu fise de la Posta si sila maxima fata de dovlecel, care ma urmareste si in ziua de azi. In rest cred ca a fost frumos, ne-am alergat pe poienita care pe atunci nu era plina de rulote si seara mergeam la ”discoteca”, adica o sala intunecoasa unde punea cineva muzica iar noi ne bataiam.  Asa ca atunci cand Andreea avea 4,5 ani si gradinita la care era atunci a organizat o tabara de schi, am analizat foarte atent problema si am decis ca daca eu am supravietuit piureului de dovlecel sigur va supravietui si ea. A contat mult si faptul ca erau copii din grupa ei si ca mergea si educatoarea noastra preferata, in care aveam maxim de incredere.  Vara urmatoare am repetat experienta cu o tabara pe la munte, nu mai sti...

Weekendul asta a fost lenes..de fapt cred ca toata luna asta va fi lenesa si poate si noiembrie. Octombrie si noiembrie sunt luni in care eu intru in hibernare si ma trezesc cand vine zapada. As fi vrut sa prindem un weekend pe la munte sa ne jucam in frunze galbene si rosii, dar n-a fost sa fie. Asa ca hibernam prin Bucuresti si ne ocupam timpul cu diverse. Acum de exemplu am bagat un pic de opera si un pic de parc, multa joaca de-a elasticul si inca niste lego.  Weekendul trecut am fost la catarari si la o zi de nastere cu pirati:).  Asta ca sa vada persoanele ingrijorate de soarta Andreei ca e timp pentru toate. Si scoala si teme si joaca si altele. Toate intre ora 7 dimineata si 9 seara:d.  Deci, am bifat prima vizita la Vertical Limit, o sala de catarari uriasa, extrem de inalta, cu pereti cu diferite grade de dificultate. Matza a fost super incantata, s-a urcat pana sus, s-a chirait si topait, dar mie mi se pare pretul urias pentru ce ofera totusi. Andreea...

- Si, ce mai e pe la scoala? Cum e A. (colegul preferat al Andreei anul trecut.)? - Mami...mie nu imi mai place asa mult de A.  (ups..iar sunt in urma cu evenimentele...) - Nu? Da' de ce? - Este prea neastamparat - Ok. Si de cine iti place acum? - De V. , zice persoana de 127 de cm de langa mine, cu o privire complice.. - V.? Nu il stiu. Cum e ? - E dragut. Simpatic. Azi a stat langa mine in clasa. (imi amintesc rapid ca imi povestise acu ceva timp ca V este regele caligrafiei si al caietelor ordonate, plus stapanul calculelor la ei in clasa) - Pai e bine atunci. Lui ii place de tine?  - Azi cand plecam mi-a zis R ca lui V ii place de mine. Si apoi a venit V la mine si mi-a zis ca asa e, ca ma iubeste. Mie imi place de el, mult, dar nu as zice ca il iubesc chiar.  - Bon. E ok daca iti place de el...., reusesc sa articulez. - Dar sa stii ca baietii trebuie sa se grabeasca sa isi caute fete. - Ha? Unde? De ce? - Pai se termina! - Fetele?? ...

Fiecare inceput de toamna aduce cu el, pe langa cheltuieli legat de haine si ghete, planuri si bugete pentru activitatile extra scoala, sau extra gradi anterior. Inca de prin clasa zero m-am lamurit ca scoala se ocupa practic de romana si mate, dar daca vrei si altceva pentru copil sau el vrea altceva pentru el, trebuie sa te ocupi in afara scolii. Caci orele de arte inseamna practic sa invarta niste plastilina pe plansa si sa coloreze peisaje de toamna pe caiete, orele de muzica inseamna sa cante niste cantecele pe care fiimea nici macar nu se chinuie sa le retina, la sport aruca mingea de la unu la altul sau se joaca cu un cerc...La dezvoltare personala cred ca citesc povesti, iar la engleza de obicei coloreaza fise si repeta niste cuvinte..Nu o sa enumar cate lucruri misto ar putea face la fiecare dintre orele astea, nu o sa discut de istoria artei si bricolaj si proiecte de creatie, joaca in echipe si alte balarii...Intr-o clasa de 32 de copii cu ore de 40 de minute invatatoare...

Saptamana doi de clasa 1 s-a intamplat la noi in Venetia. Si un pic de Bologna. Luasem bilete la Ryanair de pe la inceputul verii si calculasem ca daca incep scoala pe 15 inseamna ca asta e practic prima saptamana mai serioasa deci no problem. Doar ca scoala a inceput pe 12 si pe 14 deja aveau teme...So, teoria mea ca scoala incepe lejer si cu un pic de adaptare s-a dus naibii. Anyway, luni pe 19 am plecat la Bologna. I-am explicat doamnei ca lipseste dar isi va face temele si asta e... Ne-au placut tare mult ambele orase, foarte diferite intre ele, ca atmosfera si stil. Venetia e veche, romantica, istorica, turistica pana in maduva oaselor, dar deja in septembrie numarul de turisti era suportabil si nu ne-am simtit claustrofobi. Are stradute minuscule, cat doua brate intinse, canale si cladiri pe alocuri somptuoase, pe alocuri in ruina. Are paste si pizza, si inghetata si Aperol Spritz. Dupa ce am batut o zi jumatate Venetia, am facut o plimbare cu vaporasul pe pe insulele de la...

Vineri: Vizita la Bucharest Street Food, cu degustare de burger si clatite si inghetata si iar inghetata si frigarui de oaie...si..si ... Concert Coma, tot acolo, cam ciudat ca era cald si soare si putina lume, dar tot ne-a placut. Apoi a fost concert Jaya the Cat, unde era bezna si topaiala, dar nu avem poze.... Sambata:  Apoi a fost Color Run, 5 km de alergare si mazgaleli colorate si niste topaiala la final, sa marcam si un soi de prima discoteca in aer liber a matzei...   Luni:  Si un nou inceput de scoala, clasa I (revenim cu povesti mai ample cand ne dezmeticim din noul program cu treziri la 6.30 dimineata...)

Primul weekend de toamna a marcat pentru noi si ultima iesire la munte pe anul asta, cel putin in varianta de dormit la cort/refugiu si traseu de doua zile. In primul rand pentru ca urmatoarele weekenduri din septembrie sunt prinse in alte activitati si in al doilea rand pentru ca e deja prea frig pentru nopti pe munte altundeva decat la cabana.  Traseul era demult studiat si planuit, ca prea ne fusese laudat de altii, asa ca tot ce trebuia sa facem era sa vanam un weekend cu prognoza meteo prietenoasa. Dupa cum ne-am prins si noi in vara asta, una e prognoza, alta e realitatea, dar din fericire am reusit sa avem si ceva soare cat sa nu orbecaim doua zile prin ceata si nori. De asemenea, desi initial ne gandisem sa stam 3 zile, adica 2 nopti la cort, dupa o noapte in refugiu ne-am repliat si am decis sa facem tot drumul pana in Busteni intr-o zi ca sa dormim frumos la noi in pat acasa. Drumul a inceput vineri cu vreo 2 ore pana la Busteni si inca 2 la coada la telecabina, dup...

Weekendul trecut am dat o fuga la mare, pe ideea, uite e soare, se anunta vreme faina si oricum e ultimul weekend de vara deci ar fi momentul pentru o ultima baie...Evident, planurile de acasa au trebuit regandite cand sambata dimineata am prins fix o baie apoi s-a dus naibii soarele si au aparut niste nori oribili pe langa mare... Ce poti sa faci cand se intampla asta si se dovedeste ca omul de la meteo bause ceva optimism cand a dat prognoza? Pai te urci frumos in masina si o iei spre sud unde descoperi niste locuri foarte faine si insorite...Dar sa o luam metodic. Pentru ca am oroare de statiunile de la Marea Neagra, indiferent daca sunt la sud, centru sau nord, am ales sa ne cazam in 23 August, un sat cumintel, la o aruncatura de bat de Olimp. Ca si acu vreo doi ani, am stat la Pensiunea Rosu, o casa cu curte plina de verdeata si oameni ok. Detalii prea multe despre cazare nu am pentru ca am stat acolo fix cat sa dormim, dar pot spune ca paturile sunt comode :).  Din 23...