Weekend la munte: Cabana Curmatura-Vf. Turnu-Vf. Ascutit
In ultimii ani, am incercat ca in fiecare vara sa ajungem si pe un traseu de munte mai serios. Cu stat la cabana, la refugiu sau cort, cu catarat si coborat si transpirat pana visezi rauri si lacuri glaciare in fata ochilor. Asta pentru ca intotdeauna, dupa efort, vine si recompensa. Un peisaj de vis, o experienta pe care ne-o tot amintim dupa aia, o surpriza, o intamplare neasteptata. Si pentru ca ne place sa iesim un pic din zona de confort si sa vedem locuri greu accesibile, dar pline de minuni. Pentru noi, cele mai nasoale etape de traseu sunt alea prin padure, cand urci si urci si nu vezi niciun final. Sau cobori pana iti ies genunchii din picior si visezi macar o panta mica, ca schimbare. Iar cele mai misto, cele care ne raman in minte, sunt alea cu stanci de catarat, cu lanturi de apucat, cu poteci inguste, pe creasta, sau mers lin pe o culme de unde vezi pana departe, sate mici si alte creste. De mult timp tot voiam sa ajungem pe creasta Pietrei Craiului, dar ba era ...