Călătoriile celor trei roșii

Azi matza implineste 2.5 ani. Mult? Putin? Enorm mi se pare mie. La fiecare prag d-asta imi aduc aminte de unde am plecat. De la 2.5 kg:)). 49 de cm. Plansete neconsolate, balutze, eruptii dentare, primele busileli, prima cadere din pat, prima raceala, zambete, timide, din coltul gurii, manute miscate haotic spre fata, primii pasi, tematori, opriti brusc de asezari zguduite in fund, creta pe astfalt, forme de nisip, intalnirea cu marea, a doua... Si asa, cu pasi mici sau mari, cu zile mai grele sau mai usoare, cu muuulte bucurii, cu surprize enorme, cu mirari uriase am ajuns aici. Ce face matza la 2 ani juma? Canta si danseaza toata ziua. Adica, de cele mai multe ori daca m-ar intreba cineva ce face Andreea intr-un anumit moment as zice...danseaza. De la prima ora a diminetii, cand ne comanda autoritar "muzica, vreau muzica" si pana seara, cand doar amenintarea cu supararea zanelor mai intrerupe topaiala pentru o baita, cantata si ea. Vorbeste, pe limba ei, pe limba noas...

Voila! Dovleacul pregatit pentru "concursul" de la gradi. Eu zic ca are potential...:D.  Weekendul asta a fost tare simpatic, macar si pentru ca a fost soare si cald. Sambata am fost la MTR, la o piesa de teatru cu legume. Un fel de indemn sa mancam sanatos, din care Andreea a retinut ca varza a plans pentru ca o mancau omizile si Dl. Morcov a chemat in ajutor furnicile, care cica sperie omizile. Eu nu stiam..asa ca am invatat ceva nou:p. Tot de acolo am luat dulceata de visine Topoloveni, finally, ca o tot vanam prin targ de o vreme, cu care dimineata asta am ornat clatitele mickey mouse :)) Bine, Mickey Mouse-ii nostri erau pe alocuri diformi, ca dupa o operatie estetica nereusita, dar partea artistica a fost trecuta cu vederea dupa ce au fost gustati. Duminica am dat o raita prin Baneasa, la shopping pentru tati, dar apoi am recompensat matza pentru rabdare cu o tura prelungita de parc, leagane si adunat frunze, care a depasit ora de ei culcare...Si daca tot ne-am s...

O completare: Incet, pe sest, ca cica noi nu stim, sa avem o surpriza..la gradi se repeta pentru serbare:d. Fi-mea e normal in elementul ei daca e vorba de cantat si dansat. Sa vedem ce face cand o da cu ochii de public...

In ultimele luni am urmarit cu atentie si speranta cateva cazuri medicale care m-au impresionat, nu neaparat pentru ca era vorba in general de copii, ci pentru ca nu pot sa inteleg cum, in anul 2011, avem tratamente care pot salva vieti, dar lasam aceste vieti sa se piarda din cauza banilor. Pentru mine accesul la tratament in cazul bolilor care pun viata in pericol mi se pare un lucru pentru care nu ar trebui sa existe semn de intrebare. Una este sa afli ca ai o boala incurabila si sa te resemnezi cu ideea ca asta e, inca nu exista tratament... Si cu totul alta e sa existe tratament, dar sa nu ai acces la el. Asta mi se pare inuman, inexplicabil, crud, cinic..cum vreti. Uneori am impresia ca sunt prea multe cazuri, prea multi oameni care au nevoie de bani ca sa se salveze si ma simt neputincioasa. Un gand urat imi trece prin cap, ca degeaba ajuti...ca uite, sunt atatia altii, si nu se va termina niciodata, ca nu vor fi niciodata destul bani, destui oameni care sa simta ceva, sa se ...

In ultimele zile, din motive de raceli, viroze, gat bolnav si nas curgator, matza a stat mai mult in casa, mai ales seara, cand se intuneca fir-ar sa fie asa devreme... Acu vreo doua seri am pictat pe frunze. Am zis sa mai variem, ca de hartie ne-am cam saturat:D. Deci am cules frunze din parc pe drum spre casa si apoi le-am colorat. Donsoara a fost super incantata ca a putut face frunze negre, rosii si albastre. La final, normal, a vrut sa spele singura ustensilele artistice, dorinta care naste de obicei mari balti in jurul locului faptei. Dar ce mai conteaza daca mai trecem cu veselie peste inca o seara amarata de toamna... In film o sa auziti si unul din "cantecele" ei. Daca intelegeti ceva, va rog sa ne trimiteti si noua traducerea:d...

In ultimele saptamani somnul meu de noapte s-a cam dus. De fapt Somnul, caci somn de zi nu am:d Intai a fost perioada cu prea cald, afara si in casa, cand noptile transpiram feroce si ne rasuceam in cearsaf. La noi asta nu e o problema. La Andreea e. Caci ramanea rasucita, imbarligata, infasurata in panza si se trezea nervoasa si nu se putea misca si ma striga. De 3-4 ori pe noapte. Sa o dezleg din cearsaf, sa se intinda la locul ei si sa o invelesc din nou..Pana la urmatoarea rasucire de pe o parte pe alta, cand drama se repeta. Apoi a venit racoarea si am scos pilota. Am zis ca l-am luat pe Dumnezeu de picior, caci pilota e maare si pufoasa si nu se infasoara miseleste in jurul tau ca sa nu te mai poti misca. Asa ca Andreea a revenit o vreme la somnul ei dulce. Si eu la al meu. Apoi a venit raceala, cu muci si tuse si treziri dese si plansete neconsolate si arpirat de muci la 2 noaptea si dat apa de 3,4, 5 ori si facut pishu de 2-3 ori si dat sirop de tuse de n-ori ca sa poata dormi ...

Si sper eu ca e si ultimul jurnal de boala pentru muuult timp de acum incolo:d In sfarsit matza da semne de revenire la normal. Mucii s-au diminuat simtitor si tusea la fel. De ieri am inceput sa scoatem un pic nasu pe la soare, sa profitam de zilele frumoase si sa mai gonim un pic culoarea stravezie din obraji... De luni donsoara se rasfata cu antibiotic (augmentin), dupa 10 zile de aerosoli si siropuri fara efect. De a doua zi s-a vazut o imbunatatire, asa ca desi nu imi place sa-i bag antibiotic in organism imi dau seama ca de data asta nu prea aveam de ales. Am renuntat la eurespal, caci nu ne-a ajutat deloc, si am trecut pe sirop de coacaze negre, recomandat si de pediatrul Andreei si de dr. homeopat la care am fost cu ea. Mai avem tratament pana duminica (antibiotic si aerosoli cu ser si ACC), dupa care sper sa terminam cu medicamentele de tot. In rest, matza e vioaie, cam satula de activitatile casnice si disperata sa iasa prin parc. Si sa se vada cu "fetele" ei, adica...

Deci bolim cuminti acasa si eu si fi-mea. Pen'ca ieri a avut si febra, azi suntem consemnate la domiciliu. Si e asa soare afaraaaaa:(( Asa ca de dimineata ne-am gasit de lucru. Am plantat seminte de patrunjel in ghivece. Am spalat rufe si le-am intins la soare. (da, stiu, nu aveam voie afara, dar balconul nu e chiar afara nuu? si era soare...) Ne-am jucat cu cuburi de gheata, le-am mutat din pahar in pahar, le-am aranjat in forma de briose... Am pictat cu apa colorata...pe hartie, pe fata, pe podeaua din bucatarie Am descurcat nodurile din par, ne-am pieptanat si pus agrafe. Multe. Apoi le-am imprastiat prin casa Am mancat "fundite" cu sos de rosii si branza. Am curatat nasu cu aspiratoru, am pus picaturi, am luat inca o doza de Eurespal si ne-am culcat. Am trecum cu bine peste juma de zi de stat in casa:)... Weekend frumos va dorim

Si nu numai frigul, ci si mucii. Urati, multi, nestaviliti. Apoi, cand credeam ca suntem pe drumul cel bun si ne pregateam sa declaram raceala invinsa, a aparut brusc tusea. O tuse hajaita, repetata, scuturata, pornita din piept si urcata cu chin pana in gurita. O tuse care nu se da dusa si ne chinuie rau noptile. Mai ales noptile, dar nici ziua nu e mai bine. Eu presupun ca Andreea a luat raceala de la gradi pentru ca acolo erau niste copilari mucosi:(...Si apoi mi-a pasat-o si mine. Si e un virus tare agresiv, ca imi dau seama daca eu sunt varza si abia vorbesc, cat de chinuitor e pentru matza... Asa ca ne distram de vreo saptamana ceva de groaza. Faza nasoala a inceput de vreo 2 zile, asa ca mai avem de tras. Ca tratament, dr ne-a recomandat aerosoli cu ser fiziologic si adrenalina, eurespal, tantum verde, pivalone si aerius seara. Astept cu nerabdare noaptea.. Sanatate multa va dorim:)

Participam la concurs. Primul cred la care ne bagam:). Pentru ca ne place ideea, subiectul si pentru ca vrem sa castigam un "purtator de bebe", nu pentru noi, caci noi avem deja, ci pentru alta mamica.. Deci, daca vreti, dati un like pe pagina organizatorilor.. aici Si apoi un like pe pagina pozei noastra... aici Multumiiim

Se apropie Sarbatorile. Vine Mosul. Primul Mos din serie.. Deci hai sa ajutam putin si niste copii la care Mos Nicolae ajunge cumva mai sarac de obicei:). Ideea este a Mariei, impreuna cu Nicoleta , fetele care sar mereu cand e nevoie de ajutor pentru copii. Ele au spus cel mai bine de ce e nevoie asa ca haide sa incercam sa ajutam si noi macar un pic:).. "Propunerea este să îi ajutăm pe copiii cu deficiențe de vedere din Buzău. De ce să îi ajutăm? Pentru că:   - trei sferturi din elevii de la Scoala de Nevăzători din Buzău au o situație financiară grea. Mulți dintre ei merg acasă doar în vacanță, pentru că părinții nu își permit să o facă în fiecare weekend.   - foarte mulţi părinţi săraci care au un copil cu deficienţe de vedere preferă să nu-l dea la şcoală, pentru că pierd ajutorul de la stat, în valoare de 600 de lei sau îl trimit foarte târziu. Din acest motiv în clasa a treia de exemplu, vârstele copiilor variază între 9 şi 16 ani. - în momentul în care copiii sun...

Am ajuns din nou la teatru, ba chiar la Festival International de Teatru pentru Copii. Pentru ca in titlu aparea si titulatura de international am zis hai sa profitam si sa vedem ce fac strainii in materie de evenimente pentru copii. Am ales doua piese, una joi si una vineri, ambele dedicate categoriei 1-4 ani. Cea de joi, Domnul Satie, adus de o trupa din Polonia, ne-a placut mult de tot. Cele doua personaje s-au jucat practic cu hartie, creand valuri, dealuri, batai de vant, avioane si barci, coifuri si bulgari de zapada. Copiii au fost atrasi imediat de dinamismul si logica simpla a actiunii, iar la final s-au bucurat de joaca cu hartia rupta. Matza a stat practic nemiscata 40 de minute, uitandu-se atenta la ce se intampla chiar in fata ei, la doar un metru. Caci atat copiii, cat si parintii au fost pe scena, unii pe pernute, unii pe bancute, dar oricum in miezul actiunii. Piesa de vineri, Gradina Gaiei, la care matza a fost cu tati, n-a mai fost asa adaptata varstei ei. In ...

Am inceput sa frunzarim carti cu Andreea cu mult timp in urma. Intai ne uitam la culori, apoi la obiecte. Le cautam numele. Incet am inceput sa povestim ce fac obiectele din poze. Si asa am ajuns sa citim cam in fiecare seara cate o poveste. Intr-o vreme mare hit era, normal, Alba ca Zapada, urmata indeaproape de Pisicile Aristocrate. E adevarat ca a contat mult si faptul ca Andreea se uita aproape zilnic la aceleeasi desene animate. Pana la urma am pus punct la desene seara, am decis ca "desenele s-au culcat si hai mai bine sa citim o poveste". Am descoperit atunci o mare lipsa in biblioteca noastra. Carticele cu povesti scurte, logice, simple, cu imagini clare. Pentru un copil de 2 ani si aproape jumatate care nu are rabdare sa urmareasca o intamplare care se desfasoara pe 20 de pagini. Si nici timp, caci lectura de seara precede spalatul pe dinti si culcatul, o etapa care tinde sa se cam lungeasca de la o vreme.... Revenind la carti, am cumparat intamplator trei cartice...

Am citit zilele trecute un material super interesant in New York Times, pe care cred ca ar fi util sa-l citeasca toti parintii la un moment dat. Nu neaparat pentru a face la fel ca protagonistii povestii, ci pentru a vedea lucrurile dintr-o perspectiva la care multi nu ne-am gandi. Si mai ales nu am avea destul curaj si destula incredere in capacitatea de adaptare a unor copii pentru a o aborda. Este povestea unui jurnalist american detasat la Moscova si care a decis sa-si inscrie copiii la o scoala privata, dar cu predare in rusa. Nu o scoala internationala, pentru expati, ci o scoala moderna pentru localnici. Ati avea curaj? Sa duceti copilul la o scoala unde cel putin in primele luni nu intelege nimic? Unde nu poate comunica decat prin semne, unde nu isi poate face prieteni? Unde fiecare ora e plina de frustrari si dileme? Si totusi, povestea nu e trista. Evolutia celor trei copiii, de 4 si 5-6 ani e surprinzatoare si pentru proprii parinti, dar si pentru noi, obisnuiti sa le ofer...

E mai bine sa alaptezi sau sa hranesti copilul cu lapte praf? E mai bine sa o imbraci in body sau sa o infesi? E mai bine sa o culci langa tine in pat sau in patutul ei? E mai bine sa o culci cu un bec aprins sau pe intuneric? E mai bine sa o legeni sau sa nu? E mai bine sa o lasi un pic singura sau sa urli la ea? E mai bine sa plangi cu bebe in brate sau sa o inveti sa doarma? E mai bine pentru copilul tau sa iti sacrifici fericirea sau sa fii fericita? E mai bine sa ii dai fructe sau legume? E mai bine sa ii dai doar bio sau deloc? E mai bine sa o cresti doar tu sau sa o imparti cu altii? E mai bine sa o duci la gradi sau sa iei o bona? E mai bine sa ai un servici sau sa stai acasa? E mai bine sa o duci la scoala aici sau afara? E mai bine sa o ridici mereu cand cade sau sa o lasi sa se ridice singura? E mai bine sa o iei in brate la fiecare plans sau sa o lasi sa se aline singura? E mai bine sa o certi cand a gresit sau sa crezi ca un copil nu greseste niciodata? Cu...