Hm...
Credeati ca nu stiu sa plaaang? Lumea nu prea o crede pe mami ca sunt plangacioasa pentru ca atunci cand merg in vizita la bunici incerc sa fiu cuminte. Nu reusesc mereu, dar totusi...
Acasa insa...sunt pe teritoriul meu.
Corfu, Paxos, Antipaxos din velier
Finalul de vară și începutul de toamnă ne duc mereu în ultimii ani în Grecia, cu barca. După ce am bifat Lefkada de 2 ori, apoi Paros si altele pe langa, am decis anul asta sa ne luam inima în dinți și să mergem în Corfu și Paxos. Am ocolit zona asta până acum pentru că știam că este extrem de aglomerată, și pe uscat și pe apă. Ceea ce s-a dovedit adevărat. Dar e și foarte frumoasă. Ape așa turcoaz ca aici nu prea am mai văzut în Grecia. Totuși, îi lipsește aerul ăla potolit, cu miros de caracatiță prăjită și chițăit de cicade, cu după amieze leneșe și liniștea dinainte de apus. Eu cel puțin nu l-am găsit. Nu ca pe alte insule. De fapt, singurul loc de genul asta l-am găsit fix în mijlocul insulei Corfu, într-un sat uitat pe o culme, unde era un hotel neașteptat de frumos, făcut acum 100 și de ani de un venețian, lângă o piață umbrită de un copac uriaș și o bodegă cu mese și scaune cam șubrede. Bodega aia e ceva special, căci adună în fiecare seara la mesele scoase în ...
Comentarii
Trimiteți un comentariu