La Comana

Azi am facut din nou un drum la Comana, hotarati ca de data asta sa profitam si de parcul de aventura si de padure:d. Asa ca am luat la noi bicicleta Andreei, urmand ca pentru noi sa inchiriem de acolo.
Am ajuns printre primii la parc, pe la 10 dimineata.
 Prima "aventura" a fost cataratul matzei prin copaci. Intai pe traseul de bebelusi:d, apoi pe cel de Prichindei si la final pe cel de Nazdravani, unde a fost insotita de tati, dansa fiind sub varsta recomandata si adeseori si sub inaltimea necesara ca sa se tina de sfori bine. Prin urmare vreo 2 portiuni le-a facut pe tiroliana, fiind prea dificile, dar pe celelalte s-a ambitionat sa le faca pe picioare. A fost un singur hop pe traseu, cand s-a speriat un pic pentru ca nu reusea sa inainteze si a zis ca vrea sa coboare. Dar pana la urma ne-a anuntat ca o sa incerce totusi sa mearga mai departe, continuand drumul in timp ce repeta "am curaj, am curaj":D..
Mie mi-a placut mult ca nu a renuntat si ca, desi vedeam ca ii e putin teama pe portiunea aia, a vrut sa termine circuitul.

 

 

 

 

  

Dupa Nazdravani, tati a facut de unu singur un circuit mai complicat,apoi am inchiriat si noi doua bicle,plus un scaun pentru Andreea, si am pornit prin padure. Drumul prin parcul Comana este foarte frumos, la racoare, si se termina la un izvor rece si mult asteptat.

Din pacate padurea e plina de tantari dupa ploile din ultima vreme,extrem de agresivi. Practic daca ne opream din pedalat eram imediat acoperiti de un roi:((.
Cred ca n-am stat nici macar o ora prin padure, dilema mea fiind cum reuseau unii sa faca picnic acolo...
La intoarcerea la Casa Comana, am zis sa testam si biata bicicleta a Andreei la putin off-road si am facut toti trei un ocol al baltii:D.

Una peste alta a fost tare frumos in plimbarea asta si cu siguranta vom reveni.
Ca idee, la Comana au mai nou si scaun de bicicleta pentru copii, de care nu aveau prin primavara. Merita o incercare:)