Călătoriile celor trei roșii

-Mami, ce face baietelu'? - Pis h u -Fac si eu! -Hai dupa pom... -Nu mami, nu asa. In picioare Andreea, se intinde teatral pe pat... -mami, am buba, ca Bada (Alba ca Zapada:d) -te doare burtica? -da, ca pe Bada.... -pai sa aduc niste sirop atunci.. -Nu mami, nu doare! Pe drum spre casa, din parc -Mami, face somn -Ti-e somn? -Da, face somn... -Pai mergem acasa, bem lapticul, facem baita si apoi mergem in pat la nani -Si Pisi -Si Pisi merge. Si cand ne v edem dupa aceea? -Dimineata, la soare (noot...ne v edem si noaptea de cate v a ori, la pisu, la apa, la pupici...:D) Eu furand din cerealele ei c h errios.. -E bun mami? Place? -Bun, place -Mai v rei? Mai v rei, mami? Ia!

Daca ar trebui sa alegeti intre o gradinita super faina, cu programe misto pentru pici, cu spatii mari, curte, educatoare cu studii, acreditata, nu doar autorizata, deci misto intr-un cuvant, dar care costa 16,5 mil pe luna (:d) si o gradi aparent ok, curata, cu bune intentii declarate de a educa si ingriji piticii, dar cu mici lipsuri la capitolul spatiu de baie (adica e unul singur pentru toti) si meniu (mai scapa omlete si gogosi prin el), care costa 11,5 mil pe luna...ce ati alege? Informatiile se bazeaza pe ce ne-a fost povestit de directoare si pe ce am vazut la vizitare. Plus adaugiri folositoare de la o mamica foarte atenta la detalii :) Dileme dileme....

Peste cateva ore decolam spre tinuturi racoroase, cu paduri si aer de munte. Am auzit ceva si de niste ploaie, dar dupa canicula de aici nu mai suna asa oribil... Ieri a revenit acasa si sotul personal, cu vesti proaspete despre matza. Matza e bine, se distreaza cu bunicii, la Predeal. A inteles ca mami e la Bucuresti, la servici, si cu asta basta. Tot acolo a plecat si tati. Ea stie de luni bune ce e aia servici, le-a si vizitat, pe ambele, asa ca nu a fost o notiune abstracta, ci ceva de inteles. De fapt, asta e secretul cred. Sa nu incerci sa pacalesti piticul, sa pleci pe furis, sa bagi cine stie ce povesti alambicate, ci sa-i spui adevarul, cat mai pe limba lui. Noi avem avantajul ca bunicii sunt foarte apropiati de Andreea, au stat cu ea de la nastere, am testat treptat lasatul singura cu ei, cate o zi, doua, apoi 4-5. Vacanta de 7 zile de anul asta e cea mai lunga petrecuta fara ea, dar cred ca e si ultima in care nu va percepe lipsa noastra ca pe ceva nasol. Dupa 3-4 ani, am in...

De ieri dimineata sunt singura acasa. Cuc. Prima data dupa mai bine de 3 ani...Foarte ciudat sentimentul de a avea toaaata casa doar pentru mine. Am inceput experienta cu o curatenie generala si un drum la piata dupa pepene si alte bunatati, care m-a daramat. Asa ca la 12.00 mi-am intins ambele picioare la orizontala si am citit. Ce liniste dubioasa, nimeni nu ma striga, nimeni nu vrea nimic de la mine. Foarte ciudat:d Seara am muncit un pic, dar dupaaaaa, m-am regalat cu o baie cu spuma cum n-am mai prins de muuult timp. Am imprumutat spumantul matzei, din sticla roz cu capac in forma de coronita:d. Miros a piersica... A, si tot aseara am facut briose. Cu zmeura. Super bune. Si am reparat ghivecele mele cu rosii daramate de furtuna. Si am vrut sa fac poze la nori, dar aparatul e la Dan, la munte, cu matza. Si cu bunicii. Azi dimineata m-am trezit ca de obicei la 7 juma, desi nu se auzea niciun "maaaaamiiiii" prin casa. Era racoare si soare si mirosea a pamant asa ca am desch...

Nu ma pot abtine sa nu povestesc o scena din parc, de azi dimineata. O scena care mi-a aratat, din nou, ca dincolo de crize, nervisori, suparari, proteste, Andreea e un copil care simte si intelege foarte mult, capabila de gesturi de o tandrete nebanuita. La noi la nisip exista intr-un colt niste mese de ping-pong, pe care matza vrea uneori sa se urce si sa tupaie. Daca mai sunt 1-2 copii care sa escaladeze masa si sa tropaie impreuna, cu atat mai bine. Dimineata, hai mami pe masa. Pe masa statea deja un baietel, de vreo 3 ani, imbufnat. Eu o urc pe Andreea pe masa si raman prin zona. Pustiul imi marturiseste brusc ca e suparat:d. Ca un alt baietel nu mai vrea sa faca echipa cu el...Da, drama maxima.. Andreea ma intreaba imediat, dupa modelul "mami, ce zice tati" (:d), ce mi-a spus baietelul. Ii explic ca e un pic suparat. Eh si de aici incolo matza mea m-a surprins, de imi venea sa o mananc toata. S-a asezat in fund langa el si l-a luat de manuta. La mangaiat pe par si si-a...

Am dat intamplator peste un articol despre Suri. Suri Cruise. Ca sa deviez, recunosc ca nu ratez stirile cu ea, ma amuza hainele pe care le are, mi se pare super simpatica, ma enervez cand vad tocurile..etc. Sa revenim. In articol, mama ei povesteste cum a trebuit sa dea explicatii presei dupa ce au aparut niste poze cu ea in pulover si cea mica in rochita de vara, plimbandu-se prin vant. Ideea era ca imbracatul, mai ales adaugarea unei hainute peste rochita, naste proteste, asa ca a ales sa o lase pe Suri sa mearga un pic prin frig, pana cand va cere singura haina. Mi-am amintit ca si eu am patit la fel de cateva ori, cand matza refuza sa se imbrace din casa, asa ca ieseam cu ea in tricou sau chiar maieu, cand afara ar fi mers macar inca o bluzita. Si da, la coltul blocului sau in parc, matza accepta inca un strat. Dar pana acolo, primeam cateva priviri extrem de acre de la trecatori... Si mi-am dat seama cat de usor este sa ne facem o parere gresita atunci cand nu stim intregul cont...

Sambata seara, prea cald pentru nisip, prea aglomerat pentru parc, ne-am dus in Centrul Vechi, sa bem un suc/bere la Bordellos. Locul e dragutel, racoare, fete prietenoase pe acolo, spatiu berechet pentru alergaturile matzei. Dupa suc, am zis ca merge un pic de muzica, asa ca ne-am culturalizat din nou la Universitate, unde "simfoniile de vara continua". Donsoara si-a gasit iar parteneri de alergatura pe acolo, asa ca, in timp ce ea topaia pe iarba si mai arunca din cand in cand o figura de dans pentru deliciul publicului:d, noi astia mari am ascultat un pic de Mozart si Brahms...Face bine la inima din cand in cand:) Seara s-a incheiat cu o ora de pictura a la micul Picasso. Si asta, doar pentru ca ziua incepuse in parc, asa: :D O saptamana frumoasa tuturor

Viata dupa 2 ani este fascinanta, palpitanta, amuzanta, stresanta. Este o amestecatura de emotii si asteptari, caci nu stii niciodata cum se va trezi dimineata si in ce toane va fi la pranz si daca seara va avea chef de baita sau va trebui constransa. Nu stii daca azi carnita e buna, daca are pofta de piersici sau nu se va atinge de ele, daca e o idee buna sa mergem la copii sau ar prefera o joaca mai singuratica. Nu stii daca azi va fi scartaita. Caci da, are zile cand scartzaie ca o usa stricata, un fel de inceput de plans, dar neterminat, o intentie de bazaiala ascunsa intr-un marait sacaitor ce poate declansa oricand un plans cu sughituri, neinteles si neconsolat. Nu-i place cum sta fusta, nu-i place cum sta Pisi, nu-i place lingurita, nu e multumita de nimic. Nu stii daca azi o sa fie super vesela, daca o sa te faca sa razi isteric, cu mutrite si fraze inventate de ea. Sau o sa ai parte de vreo scena memorabila in parc. Te trezesti deodata ca matza care dormea neintoarsa toata noa...

Sa ne imaginam o poveste. O scena de teatru mai bine.. Sa zicem ca suntem in parc, la zona cu leagane si nisip. E seara, iulie, nu ploua. Copiii se joaca veseli, caraie, alearga, parintii stau la taclale relaxati sau imping leaganele. In fine,scena clasica de parc. Intr-un colt, un tatic da in leagan un baietel de vreo 3 ani, privind atent dupa fetita de vreo 5, ce misuna in toate partile, si pustiul de vreun an ce se tavaleste prin nisip. Deodata, fetita se duce pe iarba, la vreun metru de nisip, isi da chilotii jos si face un kaki. Asa, in mijlocul drumului cum s-ar zice, sub privirile nedumerite ale parintilor. Se sterge atenta cu niste servetele ude, vreo 5 sa zicem, si le lasa asa, gramajoara parfumata in iarba de langa nisip. Abia se intoarce fetita la joaca, ca fratele de 3 ani isi someaza tatal ca vrea si el kk. Taticul isi ia plodul, il duce la juma de metru de gramajoara fetitei, tot in drum, tot in iarba pe unde trece lumea spre iesirea din parc, tot sub privirile tuturor, s...