Călătoriile celor trei roșii

De cand cu vara si caldura incercam sa petrecem cat mai multe weekenduri departe de casa si de parcul de langa noi, care devine neincapator la final de saptamana. Asa am descoperit anul trecut Artha Park din Snagov, unde poti inchiria caiace si mai nou SUP-uri. Adica un soi de placi de surf, dar nu sunt de surf, pe care stai in picioare si te plimbi pe apa. Suna complicat, dar nu e. Chiar si eu, care am probleme cu echilibrul pe chestii care se misca, gen trotinete, reusesc sa stau pe SUP. Recunosc ca la ultima iesire la Snagov am optat pentru caiac, un mijloc de transport mai clasic, in care am putut indesa si apa si telefon si crema de soare, dar ANdreea si Dan au ales SUP. Partea frumoasa este ca Artha este asezat pe un canal al lacului Snagov, plin cu nuferi, pe unde te poti plimba relaxat. Canalul este marginit de niste case minunate, cu pontoane si gradini si ...in fine...case.... Dupa vreo 15 minute, canalul iese in lacul mare, unde fiecare face ce si cat vrea. Noi de obice...

Am vazut anul trecut Black Mirror. Este un serial destul de interesant, in care sunt abordate teme mega actuale si proiectate un pic in viitor. Nu prea departe, doar asa, sa iti arate cam unde se poate ajunge. Anyway, era un episod in care parintii implantau copiilor niste chip-uri prin care stiau mereu ce simt acestia si puteau controla ce vad in jur. Extrem, da, dar nu foarte departe de nevoia de control a multora dintre noi.  Din dorinta de a proteja copilul, de a-l feri de orice necaz multi parinti au ajuns sa controleze la sange fiecare secunda din viata copilului. E ca un drog pana la urma. Nu te poti rupe, vrei sa stii mereu ca e ok, ce face, sa vezi, sa te asiguri.  Asa ajung unii sa stea cu orele cu ochii lipiti de ecranul laptopului urmarind ce face copilul la gradinita.  Sa ceara update-uri despre cum e in excursie la fiecare 15 minute. Sa intrebe educatoarea sau invatatorul daca al lor copil a mancat, a baut apa, are haina pe el, e vesel, pare trist,...

Astenia de primavara si ploile prea dese m-au transformat intr-o molusca lenesa in ultima vreme. Dar odata cu venirea verii si a temperaturilor mele preferate, am decis ca e momentl sa ma scutur de lene si sa mai povestesc pe aici ce facem noi. In primul rand ne bucuram maxim ca se termina scoala. Nu doar Andreea, ci si noi astia mari. Clasa a treia nu a fost chiar ce asteptam si nici ce ne doream, dar macar se termina.  O sa povestesc la un moment dat cum am perceput eu anul acesta si de ce abia astept sa se termine.  Dar pana atunci o sa povestesc un pic de Ciucas.  Noi avem o traditie de vreo 5 ani, ca undeva la inceput de iunie sa mergem sa vedem rododendronii. Popular lumea le zice bujori, dar nu arata ca niste bujori. Sunt niste flori mici, roz puternic, ce cresc in tufe mici, intinse pe dealuri. In perioada lor de inflorire, pantele din Ciucas se fac roz si se umplu de oameni.  Exista doua zone de acces spre bujori: de la cabana Muntele Rosu, unde...

Episodul 1 si 2 prin Bulgaria ici si ici.  So, am revenit in Romania si am petrecut prima noapte in Eselnita, la pensiunea Casa Mircea, chiar pe malul Dunarii. Locul este foarte frumos si linistit, avand si avantajul ca oamenii de la pensiune iti pot aranja o excursie cu barca la Cazane .  In zona sunt multe variante, mai ales la podul de langa statuia lui Decebal erau o gramada de baieti dispusi sa te plimbe, dar nu toti sunt ok si nu toti iti ofera pe langa drum si o poveste.  Noi am mers a doua zi cu dl Sorin si ne-a placut foarte mult (120 lei noi trei). Omul a venit cu barca la pontonul pensiunii (sorincostescu@yahoo.com, 0746737668). Eu il recomand cu drag oricui vrea sa viziteze zona pentru ca ne=a povestit multe lucruri faine pe drum, despre satele acoperite de Dunare cand s-a facut barajul de la Portile de Fier, despre cum au fost mutati oamenii, ne-a aratat cam cat de lata era Dunarea inainte, unde era drumul, ne-a povestit de lalelele salbatice care cres...

Despre Belogradchik am citit prima data pe blogul unei americance, care calatorea singura prin estul Europei si, dupa un drum plin de nervi de la Sofia spre Vidin, a descoperit o cetate neobisnuita, pe care a comparat-o cu ceva fortareata din Game of Thrones. Ceea ce mi-a trezit ceva curiozitate evident.  Ce e neobisnuit la  Belogradcic(k) este faptul ca fortareata este construita in jurul unor stanci bizare, ca niste coloane rosiatice, iar zidul de aparare are doar trei laturi. Anyway, cred ca o sa fie mai clar in poze:d.  Ca idee, intreaga zona este foarte frumoasa, cu dealuri impadurite din care ies coloanele astea de piatra, asa ca merita o oprire de o zi, chiar daca orasul in sine e destul de uratel.  Noi am fost cazati la Guesthouse Geto (camera tripla fara mic dejun 55 leva) si a fost super ok. Pensiunea nu are mic dejun, dar are o bucatarie comuna in care se poate lua masa. Noi am avut grija sa ajungem aici si cu iaurturi si cu...