Călătoriile celor trei roșii

( Day 2   si  Day 3  si concluzii ) Day 0 Ideea de a merge in Cappadocia a venit oarecum pe nepregatite, undeva pe la inceputul verii, cand tot vedeam eu poze pe la oameni si reclame pe la metrou. Initial, am trecut rapid peste posibilitatea de a mai face inca o mini-vacanta, dupa cea din Azore, dar nu m-am putut abtine sa nu ma uit totusi cam cat ar fi un bilet de avion. Caci de aici cam incep toate. Trei bilete de avion la Pegasus Airlines pentru septembrie  ne costau  450 euro. Singura mica problema era ca perioada cea mai avantajoasa era fix dupa ce incepea Andreea scoala..Dar...ce sa faci, n-ai ce sa  faci... Asa ca undeva in iunie am luat biletele de avion Bucuresti-Istanbul-Kayseri, apoi am rezervat rapid si cazarea. Cea mai buna varianta de cazare in zona, care nu e foarte mare, dar totusi e de batut cu masina, este Goreme, un orasel cu case sapate in stanca, asezat cumva in mijlocul regiunii. Dupa ce am studiat reviewurile de pe n...

No comment:d

Luna septembrie vine mereu la pachet cu reluarea discutiilor despre scoala. "Incepatorii", adica parintii care abia intra in clasa zero oscileaza intre panica si entuziasm, pierduti in avalansa de informatii si sfaturi. Aia mai vechi in breasla, ca mine, sunt fie resemnati, fie deprimati complet, fie au invatat sa navigheze prin apele tulburi ale invatamantului local si sa isi selecteze cu grija subiectele de nervi, sa se bucure de micile victorii. Si mai sunt cei cu copii mari, de gimnaziu sau liceu, care au atins un grad de relaxare la care eu pot doar visa:)) Ca in fiecare toamna incepe nebunia cu vanatoarea invatatoarei celei mai cele. Blanda, dar nu mototoala, creativa dar nu rupta de realitate, simpatica dar exigenta, cu metode moderne de predare dar fara a ignora complet programa...Adica ceva ce nu exista sau exista in cantitati asa mici incat e bine sa pleci de la premiza ca nu exista si sa vezi care sunt prioritatile tale. Adica ce vrei de la scoala pana in clas...

Ieri am chiulit de la munca. Pentru ca Sf. Maria si deci nu prea multe de facut. Si ne-am gandit noi ce sa facem ce sa facem, ca nu puteam pleca prea departe, dar nici in parc n-as fi stat..si am ajuns la Snagov. Eu ochisem mai demult ideea cu datul pe placa (paddling) si Dan a avut ideea sa mergem la Artha Park, unde noi am fost si anul trecut si ne-am dat cu caiacul. De data asta ne-am impartit. Am luat un caiac de doua persoane, pentru mine si Andreea si o placa  de stand-up paddling pentru Dan.  Traseul porneste pe un canal mic, plin de nuferi, printre pontoane si maluri cu salcii, si ajunge dupa vreo 20 de minute in Lacul Snagov mare. Pe lac mai trec si barci cu motor asa ca recomandarea este ca cei cu caiace sa stea mai pe margine. Oricum, pentru bratele mele canalul cu nuferi si un pic de lac sunt suficiente... Lacul este marginit de vile, mici, mari, parasite, locuite, toate insa au pontoane, asa ca din loc in loc ne-am mai oprit si am exersat statul pe SUP pe ra...

Azi mi-am dat seama brusc, calculand ce weekenduri mai avem si cum le organizam, ca, drace, vine toamna. Adica nush, cand a fost vara? Ca la cata ploaie si nor a fost in iulie pe bune ca nu sunt pregatita de toamna inca.. Anyway, mai avem totusi luna august si sper eu si septembrie:). Ultima noastra plimbare la munte a fost in Muntii Fagaras, care mie imi plac tare tare, desi Retezatul ramane preferatul meu. Si al Andreei.  Avantajul in Fagaras este ca ai destul de multe variante de cazare si trasee, mai lungute sau mai usurele. Noi de obicei cautam trasee de maxim 5-6 ore (dus-intors), care sa ne duca si cat mai pe varf si sa nu presupuna urcare continua, mai ales prin padure :)) Asa am ajuns noi in weekend la  cabana Barcaciu . Si e asa frumos acolo ca am zis sa va povestesc. Accesul la cabana se face din localitatea Avrig, de unde se merge inca vreo 15 km pe un drum aproape integral asfaltat pana la Pensiunea Poiana Neamtului (ultimii 3 km sunt pe drum forestier ...

O zi la cort de fapt au fost doua, dar o singura noapte asa ca merge. Eu am ajuns la Gura Portitei prima data acum o mie de ani, adica vreo 10, cand mi s-a parut foarte frumos, dar teribil de scump. Asa ca n-am mai trecut pe acolo urmatorul deceniu, reorintandu-ne spre Vadu pentru experiente la cort la mare.  Dar anul trecut am ajuns din nou la Gura Portitei si a fost ok. La fel de scump si aglomerat la restaurant, dar plaja e destul de lunga pentru a avea loc toata lumea si toate corturile. Apa era super curata, iar ploaia de stele de la ora 11 a fost geniala. Anul asta, dupa ce am tot asteptat un weekend fara ploaie, am decis sa ne riscam. Prognoza era ambigua oricum, ba ca ploua un pic ziua, ba ca ploua un pic noaptea..Am decis ca nu o sa ploua totusi 2 zile non=stop asa ca o baie si o portie de icre tot bagam. De la Bucuresti la Gura Portitei se ajunge foarte usor acu, fata de situatia din urma cu 10 ani. Autostrada te lasa la Ovidiu si de acolo pana la Jurilovca se mai ...

A trecut o saptamana de la concediu si am reusit in sfarsit sa ma adun si sa scriu si continuarea povestii, de fapt prologul, despre Porto.  Am spus deja ca noi am facut calatoria cu TAP, companie pe care nu o recomand dupa experienta deselor intarzieri cu ei, dar ca bani si comoditate a fost totusi cea mai ok varianta de data aceasta. In plus, atunci cand rezervi biletul, ai posibilitatea de a opta pentru varianta cu stopover in Lisabona sau Porto, adica sa petreci 1-3 nopti in unul din cele doua orase, apoi continui drumul spre destinatia finala. Pentru ca am vazut in trecut Lisabona, dar nu si Porto, ni s-a parut interesanta ideea. Ideal ar fi fost sa putem sunta Porto la intoarcere si sa avem un zbor mai scurt, de la POnta Delgada la Lisabona si apoi Bucuresti, dar nu se putea in ziua aleasa de noi asa ca a trebuit sa rezistam la o calatorie de retur cu o a doua escala la Porto.  Anyway, Porto. In primul rand, sa mentionez ca mie mi-a placut la nebunie Lisabona, u...